În România, în piață, sunt mulți bani, iar fondurile de investiții sunt în căutare de startup-uri, cu potențial de creștere a afacerilor atât pe plan local, cât și global. Pandemia a schimbat inclusiv modul de lucru în business: firmele concurente discută între ele pentru a supraviețui. Pandemia va duce capitalismul autohton la next level. Toate firmele care vor ieși din criză vor ieși mult mai puternice, dar vor fi și multe companii intrate în categoria zombie - prezente, dar fără viabilitate economică. Guvernanții și băncile sunt alături cu soluții de finanțare, prezentate la Videoconferința Profit.ro - IMM-urile în criză: Stop joc sau adaptare rapidă?
Videoconferința, transmisă inclusiv de către postul de televiziune Profit TV, a fost organizată cu sprijinul UniCredit Bank ca partener principal, Roca Investments, CEC Bank și Raiffeisen Bank
Ministerul Economiei a transmis deja notificări băncilor, astfel încât de săptămâna viitoare, începând de luni, cel mai târziu marți, să fie efectuate plățile pentru cele peste 22.000 de firme admise în cadrul primei măsuri a granturilor pentru IMM, în valoare de 1 miliard de euro. Totodată, Guvernul ar putea decide în ședința de joi seară ca Măsura 1 să fie redeschisă, a anunțat secretatarul de stat în Ministerul Economiei Liviu Rogojinaru.
Un număr de 29.250 de aplicanți s-au înscris pentru accesarea fondurilor nerambursabile din cadrul primei măsuri a granturilor în valoare de 1 miliard de euro, iar acum granturile vor începe să fie achitate de către bănci firmelor începând de săptămâna viitoare.
În acest scop, Guvernul va actualiza criteriile de eligibilitate, astfel încât să se poată califica un număr cât mai mare de firme. ”Mai sunt bani pentru încă 20.000 de firme”, a dat asigurări secretarul de stat.
În ce privește Măsura 2, despre care Profit.ro a anunțat deja că va fi modificată, Liviu Rogojinaru a arătat că din cele 22.226 de aplicații, peste 17.600 au fost declarate admise, iar celelalte vor intra în analiză și în procedurile de calarificări. Autoritățle încearcă ca plățile pe această măsură să înceapă în jurul datei de 23 sau 25 noiembrie.
Măsura 3 din program, în care se acordă granturi pentru investiții, ar putea fi lansată până la final lunii, lucrându-se încă la aplicație în prezent, dar apelul de proiecte va fi deschis cel puțin 1 lună, iar în funcție și de avizul Comisiei Europene chiar și mai mult, a arătat Liviu Rogojinaru. Măsura totalizează 550 de milioane de euro și finanțarea este între 50.000 de euro și 200.000 de euro pentru fiecare beneficiar, iar Ministerul Economiei a calculat că granturile vor putea fi accesate de 5-6.000 firme sau poate chiar 7-8.000.
Secretarul de stat a mai anunțat că autoritățile guvernamentale încearcă redeschiderea tuturor acestor programe anul viitor, profitând de experiența și lecțiile învățate anul acesta.
De altfel, și directorul în MInisterul Fondurilor Europene Anca Bușoiu, responsabil cu finanțările din Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020, a arătat că ministerul este în discuții cu DG Competition la Comisia Europeană pentru modificarea schemei de stat referitoare la granturile pentru IMM și pentru modificarea regulamentului astfel încât să fie posibilă o prelungire până în 2021.
MInisterul Fondurilor Europene pregătește în prezent schema dedicată digitalizării IMMurilor, cu o valoare de150 milioane de euro. Ghidul acestei scheme va fi lansat săptămâna viitoare și prevede 50 de milioane pentru companiile active în domeniul IT, dar și finanțări între 30.000-100.000 euro pentru IMM-urile care nu au IT ca obiect de activitate, dar vor să treacă într-o etapă nouă de business prin digitalizarea propriei afaceri.
Programul IMM Invest a reprezentat o gură de oxigen pentru companii în această perioadă de pandemie și ar fi bine ca sprijinul statului să fie continuat și anul viitor, spune Antoaneta Curteanu, Vicepreședinte Executiv Divizia Retail, UniCredit Bank.
“Suportul statului în această perioadă este esențial, prin programele pentru companii. În opinia noastră ar fi de mare ajutor ca acest suport să fie continuat și anul viitor”, spune Antoaneta Curteanu. Guvernul a alocat garanții de stat de 20 de miliarde de lei care acoperă în proporție de 80 sau 90% creditele bancare pentru firme. UniCredit are un plafon total de 1,6 miliarde de lei, după ce în primă fază a epuizat tranșele alocate.
Pe lângă aceste criterii de prudență bancară mai vin și cele caracteristice fiecărui program de finanțare în parte. În această perioadă UniCredit a oferit finanțări în special către sectoarele de activitate cu evoluție pozitivă, cum ar fi energie, agricultură, industria alimentară, servicii, sector public, telecom, IT, industria chimică, farmaceutică, în sănătate, electronice , explică Curteanu.
Oficialul UniCredit a oferit și trei exemple de companii care au profitat de creditele IMM Invest.
Un client din sectorul agricol, într-un an secetos, a reușit să-și asigure echivalentul a trei salarii din beneficiile cumulate în mod direct și indirect din finanțare. “Direct, prin subvenționarea dobânzilor bancare, însemnând pentru firmă un inflow lunar care reprezintă contravaloare costului cu un salariat. Astfel, un salariat al acestei firme pentru 8 luni are siguranța locului de muncă. Precum și indirect, achitând facturile furnizorilor de inputuri, înlocuind astfel plata la termen sau la recoltă, firma a beneficiat de discounturi de circa 100.000 de lei pentru o suprafață de 2.000 de hectare, care transpus lunar reprezintă echivalentul a două salarii brute lunare din firmă”, explcă Curteanu.
O firmă din distribuția de echipamente agricole, “una dintre cele mai dinamice companii din zona de vest a țării”, a reușit să-și extindă operațiunile într-un sector cu o concurență acerbă și și-a dezvoltat rețeaua de puncte de lucru. “Prin această facilitate IMM Invest contractată prin UniCredit, clientul și-a securizat stocul de noi tractoare și are în vedere noile locații. Fiind importator pentru mărci din Italia, clientul s-a asigurat că nu va întâmpina dificultăți achiziția stocurilor, Italia fiind puternic afectată de pandemie, și că nu va fi afectată nici livrarea către clientul final”, explică Curteanu.
În fine, o a treia firmă din sectorul prelucrării lemnului și-a instalat o nouă linie de producție, care a dus la creșterea capacității de producție, a cifrei de afaceri, și la noi locuri de muncă. “Această investiție va completa procesul de utilizare a lemnului, care începe de la exploatare, prelucrare, vânzare și în final la utilizarea completă a deșeurilor – o tranzacție cu impact pozitiv și pentru mediu”, spune Curteanu.
Un fond de private equity poate fi un partener strategic pentru un IMM, o alternativă de finanțare a dezvoltării business-ului, care poate aduce și expertiză, prin implicare unor specialiști, în proiectele punctuale sau strategice ale firmei, a arătat Alexandra Bran, director financiar și membru în boardul ROCA Investments.
"Dacă un antreprenor caută nu neapărat doar o soluție de finanțare, dar și un partener strategic, se poate gândi la un investitor într-un parteneriat pe termen lung. Concret, ROCA Investments este o companie de private equity care investește în IMM-uri, în companiile mici și mijlocii, pentru că această zona este motorul economiei naționale și aici se află mare parte din piață și din economia reală și atunci ne alăturăm celorlalte demersuri cu o alternativă și anume aceea de investitor", a explicat Alexandra Bran.
Asocierea cu antreprenorul și cu echipa sa de management, participarea la elaborarea strategiei și la definirea unor obiective comune, pot fi ingredientele principale care vor transforma business-ul respectiv și dezvoltarea acestuia în viitor. "Mai mult decât atât, cred că o soluție nu se exclude pe alta și aș completa faptul că un antreprenor se poate uita la toate la alternativele de finanțare pe care le are disponibile și a se gândi care este mix-ul până la urmă care i se potrivește cel mai bine, a înțelege timming-ul fiecărui element din care își poate finanța business-ul și a-și crea o structură astfel încât să nu intre nici într-un blocaj de timp sau de conformitate și, în același timp, să-și continue operațiunile. Iar noi, după cum vă spuneam, completăm echipele din companie atunci când este nevoie în proiecte punctuale sau strategice astfel încât și ei să aibă forță de a dezvolta business-ul mai departe", a spus reprezentantul ROCA Investments.
Declanșarea pandemia a aruncat mediul economic într-o criză și, în acest context, IMM-urile și celelalte firme își pot calibra bugetul prin adaptarea rapidă la noua realitate, diversificare, gândire pe termen pe lung și parteneriate.
"Aceste elemente le-aș integra în orice planificare. Parcurgem o perioadă de incertitudine și atunci trebuie să dezvoltăm un model adaptabil, astfel încât să putem să identificăm impactul elementelor care se modifică. De asemenea, cred că este foarte important să lucrezi îndeaproape cu clienții și cu ceilalți parteneri de business, să-i înțelegi, să înțelegi ce i se întâmplă clientului tău și ce impact are asupra ta și cum ai putea tu să-ți schimbi operațiunile sau fluxurile astfel încât să vii în întâmpinarea lui. Astfel, gândirea pe termen lung și planificarea rămân foarte importante chiar dacă nu vom nimeri niciodată cifrele exacte, important este să ne facem o proiecție asupra viitorului, pentru că așa vom putea să identificăm și ceea ce se schimbă și ce am estimat greșit și ce impact are asupra business-ului. Dacă nu construim un model nu ne vom da seama care sunt efectele lucrurilor din jurul nostru", a spus Bran.
Prin combinarea elementelor amintite anterior se poate ajunge la un model financiar și de lucru cu partenerii companiei. "În acest context, ROCA Investment a creat un fond de intervenție pentru companiile din portofoliu, tocmai pentru a putea susține un eventual blocaj operațional, dar și să navigăm prin diferite oportunități din piață, în condițiile în care cash-ul este foarte important. În plus, noi am lucrat pe mai multe scenarii de bugetare, pe mai multe forecast-uri, ca să ne putem uita la ce este relevant. Suntem aproape de companii pentru a le susține proiectele de digitalizare și de dezvoltare, astfel încât ele să avanseze și să-și dezvolte mai departe modelul de business. Cred că această pandemie ne-a ajutat să dezvoltăm ideea parteneriatului cu companiile din portofoliu", a mai spus directorul financiar al ROCA Investments.
Președintele CEC Bank, Bogdan Neacșu, spune că programul IMM Invest este unul eficient și trebuie prelungit, în timp ce valurile de îmbolnăviri cu COVID reclamă o atenție deosebită moratoriilor la plata ratelor, astfel încât firmele să poată trece peste perioada dificilă, în care băncile și sistemul financiar au totuși un echilibru care le permite să finanțeze economia reală. Pentru începutul anului viitor, CEC pregătește o nouă soluție digitală pentru firme.
Perioada a fost una marcată de o adaptare rapidă și remarcă o mobilizare “exemplară” a antreprenorilor. Dar noul val de îmbolnăviri cu COVID 19 și noile măsuri de restricție pun din nou presiune pe afaceri și am mai putea asista la astfel de episoade, crede Neacșu. “Ne aflăm în continuare într-un context al pandemiei, suntem în continuare într-o criză de sănătate și lucrul cel mai complex care ne-a marcat pe toți este maniera în care asigurăm continuitatea activităților, nu doar la nivelul sistemului bancar, ci și la nivelul antreprenorilor”, spune președintele executiv al băncii de stat.
Moratoriul public expiră la finele acestui an. Circa 28.000 de firme sau 28% din totalul celor cu credite și-au amânat ratele la bănci.
“Este foarte important să dăm o atenție deosebită moratoriilor publice și private. Și aici vom vedea că putem să întâmpină tot felul de dificultăți – și mă refer la noi, bănci, ci mai degrabă la antreprenori care trebuie să aibă acest confort să facă față datoriilor angajate și să se poată gândi la maniera în care pot traversa această perioadă dificilă”, spune Neacșu. “Moratoriul ar trebui extins cel puțin până la mijlocul anului viitor”, adaugă Neacșu.
Discuția ar trebui să se pună dacă să fie menținut la toate sectoarele sau doar la unele, însă executivul CEC spune că sunt firme care au dificultăți și care nu fac parte din domenii lovite de măsurile de restricție, cum este sectorul HoReCa. Băncile finanțează economia reală mai mult decât oricând și încearcă și ele să se adapteze, spune Neacșu.
În septembrie, creditul pentru companii a crescut cu cel mai mare pas din ultimii trei ani. Finanțarea firmelor e în creștere după o primăvară foarte slabă ca urmare a crizei generate de COVID. “Sistemul bancar și financiar sunt într-un echilibru, fapt care ne dă confortul că măsurile pe care le-am luat până acum, specifice fiecărei bănci, sunt cele mai potrivite, și ne încurajează să adoptăm soluții de finanțare pentru economia reală. Și acest lucru vom face și în continuare”, spune Neacșu. CEC Bank pregătește pentru prima parte a anului viitor înregistrarea online a conturilor pentru firme, similar soluției pe care o oferă deja persoanelor fizice. Astfel, reprezentanții firmelor nu vor mai fi nevoiți să meargă în sucursale cu hârtii pentru a deschide conturi, explică Neacșu.
Băncile au trecut de la produsele standard de creditare la cele legate de garanțiile de stat pentru IMM în acest an, dar nu doar creditarea s-a schimbat, ci și modul în care firmele fac tranzacțiile, spune Raluca Nicolescu, Director Executiv IMM, Raiffeisen Bank.
Autoritățile și băncile s-au mobilizat cu programe de susținere a economiei în perioada de la declanșarea pandemiei, spune Raluca Nicolescu. “Simt că este un parteneriat, o foarte mare deschidere, și asta ne ajută să fim foarte aproape de clienți (...) Am trecut de la campanii și produse standard la aceste programe în sprijinul IMM.”
Pe lângă programul IMM Invest și granturile către firme, Nicolescu aduce aminte de finanțările de la Comisia Europeană, inclusiv pentru susținerea companiilor mici, cu o cifră de afaceri de până la 100.000 de euro, care de obicei nu sunt bancabile și au credite la bănci în proporție de sub 3%. Banca a organizat în acest an și un concurs pentru startup-uri, unde a primit un număr foarte mare de proiecte.
Tot pentru firmele mici a lansat un card de credit cu plata în rate care să permită finanțarea fluxurilor de numerar fără creșterea cheltuielilor. În agricultură, Raiffeisen a finanțat scontările pentru subvențiile APIA și a lansat un MBA pentru 35 de agricultori.
“Nu doar creditarea s-a modificat, s-a modificat și partea tranzacțională. Clienții au avut nevoie să își folosească debit cardul, să folosească aplicațiile de online, de mobile, care au crescut spectaculos, avem 77% spre 80% grad de penetrare. Au avut nevoie de soluțiile de e-commerce, care au avut creșteri de mai mult de două cifre, au avut nevoie de schimburi valutare, au trecut de la hârtie la plăți electronice. Un comportament schimbat destul de rapid. Noi îl așteptam, îl doream, dar nu am vrut să se întâmple așa, dar este o urmare firească”, spune Nicolescu.
“Dincolo de digitalizare, de o transformare accelerată, am văzut mult câștig din parteneriate, acelea care trec de imaginația imediată”, adaugă directorul Raiffeisen. Industrii precum cea a transporturilor aeriene sau cea de divertisment au avut de suferit de pe urma pandemiei, dar sunt altele care au câștigat, precum domeniul IT, software sau retailul, explică Nicolescu. “Am observat că în al doilea val, cel care a început în luna septembrie, echipele, capacitatea companiilor de a lucra, de a fi prezenți cu angajații lor, au fost mai afectate”, adaugă Nicolescu.
Unul din cei 2 fondatori ai companiei de mobilitate Autonom, care în urmă cu un an s-a finanțat cu obligațiuni pe care le-a adus la cota BVB, spune că a păstrat un contact constant cu finanțatorii încă de la debutul actualei crize și recomandă atenție pentru construirea structurilor de finanțare pe termen lung. În același timp, firmele ar trebui să mizeze mai puțin pe ajutor de la stat sau sprijin de la creditori și să-și încorporeze din câștiguri pentru îmbunătățirea părții de equity. „Nu cred că o să putem merge la nesfârșit cu capitaluri proprii negative.”
O capitalizare bună a firmelor poate absoarbe unde de șoc precum cea care a venit în martie și a fost precipitată de restricțiile drastice luate în contextul epidemiei de coronavirus. În acest sens bursa poate fi o sursă bună pentru consolidarea structurii de finanțare. Este ceea ce a observat și Dan Ștefan, Managing Partner la compania Autonom Services, lansată din Piatra-Neamț și care a devenit cel mai mare jucător al pieței de mobilitate. „Din fericire, în ultimii ani s-a văzut că piața de capital nu este numai pentru companiile foarte, foarte mari”, a declarat acesta în cadrul videoconferinței Profit.ro - IMM-urile în criză. El a adus în discuție faptul că piața AeRO de la Bursa de Valori București a adunat aproximativ 20 de emisiuni de obligațiuni: „Este o echilibrare foarte bună a surselor de finanțare pe termen lung.”
Cuvântul-cheie este „diversificare”, iar aceasta este bună pentru dispersia riscurilor. „Nu trebuie să depinzi nici doar de un anumit sector, nici doar de o bancă, chiar dacă ai o relație excelentă. E bine să vorbești cu mulți și în felul acesta să-ți reduci dependențele”, spune Ștefan, care a fondat firma împreună cu fratele său.
Autonom Services a plasat la sfârșitul anului trecut obligațiuni în valoare de 20 milioane de euro denominate în momeda unică europeană, cu un cupon de 4,45% pe an plătibil anual și care a avut investitor-ancoră, cu o alocare de 4,5 milioane euro Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
„Finanțarea nu este ceva de urgență: apare o criză și trebuie să rezolvăm acum. Finanțarea este un sport de anduranță, este o componentă esențială de zi cu zi a vieții unui antreprenor”, spune Ștefan care completează că antreprenorii trebuie să înțeleagă că de multe ori le lipsește limbajul pentru a obține încrederea creditorilor și de aceea este bine să apeleze la specialiști din industria financiară către care să delege atribuia obținerii finanțării. „Nu sunt atât de scumpi”, a mai spus reprezentantul Autonom.
Compania BICO Industries, cel mai mare producător român de armături din fibră de sticlă pentru piața construcțiilor, renunță la accesarea de credite bancare pe perioada pandemiei, ca o măsură strategică, și își bazează dezvoltarea pe fonduri europene și pe parteneriatul cu ROCA Investments, a arătat Laurența Crudu, directorul general al companiei.
„Am decis că, în această perioadă de criză, cea mai bună măsură este să nu mai solicităm credite de la bănci, nici pentru leasing-uri. Chiar am reușit să închidem unele credite. Cel mai semnificativ pentru dezvoltarea BICO Industries este parteneriatul cu ROCA Investments. În ultimii ani, am fost cu ochii în piață să ne asociem cu un investitor care să ne aducă un «input» de capital, pentru a crește accelerat. Criza ne-a mobilizat și mai mult, astfel încât la jumătatea acestui an am bătut palma cu ROCA“, a menționat Laurența Crudu.
În vara acestui an, Platforma Roca a intrat în acționariatul BICO Industries, producător de plasă din fibră de sticlă, cu o participație de 30%.
„În perioada 2014-2018, am mai beneficiat de finanțare europeană pentru alte 3 proiecte, care ne-au ajutat să implementăm un ERP (Enterprise Resource Planning) pe sistem IT și să ne lărgim portofoliul de produse prin tehnologii de ultimă generație. Tot cu fonduri europene, în colaborare cu Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, suntem în curs de finalizare a unei teme de cercetare ce vizează realizarea unui utilaj pe baza de plasmă, un prototip, destinat valorificării deșeului tehnologic ce rezultă din producția noastră pe bază de fibră de sticlă“, a mai spus managerul.
Producția de materiale pentru constucții a fost mai puțin afectată de pandemie anul acesta, lucru care a permis o menținere a vânzărilor BICO la nivelul anului 2019, ca medie lunară, după ce luna aprilie producția a fost oprită.
„Furnizorii externi au răspuns cu ușurință solicitării noastre de a reduce prețurile. Vânzările de anul acesta au fost ușor descendente la export. Am continuat proiectele de dezvoltare și am inițiat altele noi. Am accesat fonduri europene nerambursabile și credite garantate de stat, cum este IMM Invest, pentru dezvoltare tehnologică, pentru extinderea spațiilor și a capacităților de producție. În domeniul construcțiilor, unda de șoc a crizei se va propaga după criza sanitară. Vom fi în pas cu criza economică“, a menționat Laurența Crudu.
La rândul lor, fondurile private equity au continuat să investească în perioada pandemiei, au fost aproape de firmele din portofoliu cu cash și consultanță, sprijinindu-le să facă față noilor provocări, unele confruntându-se cu diminuarea afacerilor. Reprezentanții fondurilor susțin că în piață sunt bani și că sunt în căutarea de noi startup-uri, cu potențial de creștere a afacerilor atât pe plan local, cât și global.
Avantajul extraordinar al startup-urilor, în comparație cu business-urile clasice, este că în acest sector funcționează principiul "build once sell a milion times", care aduce valoare adaugată mult mai mare în economie și ajută la creșteri accelerate, a arătat Alexandru Bogdan, CEO ROCA X.
"Business-urile clasice întotdeauna întâmpină un battle neck, fie că vorbim de o capacitate de producție sau o nevoie suplimentară de finanțare, fie că vorbim de spațiu, de resursa umană sau de alte provocări de acest gen", a spus Bogdan. El a explicat că ROCA X încurajează foarte mult companiile clasice din portofoliu sau cu care intră în contact să adopte noile tehnologii.
"Am observat că, de foarte multe ori când se vorbește de digitalizare, se vorbește despre realizarea unei fundații pentru o companie, cum ar fi implementarea unui sistem ERP, dar de fapt ceea ce aduc startup-urile este flexibilitatea ridicată, posibilitatea de a accesa soluții mult mai facile, mult mai ușor de integrat sau care nu necesită integrare, și care măresc eficiența oricărui business clasic, un exemplu în acest sens fiind cazul unui retailer, care găsește o soluție mult mai ușoară de a facilita plata, de a reduce numărul de greșeli în procesul de plată", a afirmat CEO-ul ROCA X.
"Referitor la criză, aș putea spune că nu sunt schimbări fundamentale. Singura mare problemă este lipsa întâlnirilor fizice, care erau foarte importante pentru networking în industria noastră. E bine că ne vedem și online, dar cu totul altceva este când participi fizic la un eveniment, în care startup-ul se prezintă, ai ocazia să vezi dincolo de un pitch, care se întinde pe cel mult 5 minute. Evident că îți faci o idee, dar dacă vrei să întelegi mai bine, trebuie să discuți cu fondatorul sau fondatorii startup-ului", explică Cristian Negruțiu, partener Sparking Capital.
El spune că, în privința evaluărilor, există la unele business-uri o tendință de scădere a valorii, dar nu fundamental mai mică.
"Sigur, unele business-uri din zona travel au o evaluare mai mică, altele din zona de sănătate, unde Sparking Capital a investit, au o evaluare mai mare. Fiecare a încercat să se adapteze la criză, să-și joace mai bine cărțile. Sparking Capital a făcut câteva investiții în acest an, o parte din ele cu alte fonduri. Vedem în continuare oportunități, pentru că tehnologia va fi clar viitorul investițiilor și vom vedea din ce în ce mai multe startup-uri. În această perioadă de criză, curajul antreprenorilor s-a mai estompat, comparativ cu efervescența din 2019. Se manifestă o așteptare în rândul viitorilor antreprenori. Ei discută cu potențiali investitori, dar nu au decis să intre full time până nu obțin finanțarea. Până atunci, ei stau în corporație și așteaptă vremuri mai bune", a afirmat Negruțiu.
Andrei Pitiș, CEO-ul Simple Capital, care derulează proiectul "100 milionari în tech", spune că perioada de criză, în funcție de domeniul în care activezi, se vede diferit și că este dificil să dea sfaturi antreprenorilor în această perioadă.
"Dacă ești un restaurant, în acest caz lucrurile sunt clare, povestea s-a încheiat. Dacă ești o agenție de marketing, care făcea evenimente offline, trebuie să treci în online, să angajezi oameni din domeniul online și să generezi expunere pentru clienții tăi în mediul online. Ești o firmă de tehnologie care vinde soluții worldwide, atunci dă-i bătaie. Dacă soluțiie tale pot fi folosite de acasă, atunci ai un spațiu aproape infinit în care poți să vinzi. Din punctul meu de vedere, în investițiile pe care le-am făcut am abordat toate domeniile de activitate. Dacă înainte de pandemie fiecare firmă își vedea de business-ul ei, de creșterea afacerilor, acum, după declanșarea pandemiei, observ că firmele, unele chiar concurente, discută între ele și încercă să găsească soluții pentru a trece peste această situație, fapt ce, cred eu, va duce capitalismul autohton la next level. Toate firmele care vor ieși din criză vor ieși mult mai puternice", a afirmat Pitiș.
El susține că firmele care reușesc să traverseze o criză sunt cele aveau un ecosistem, în care lucrau unii cu alții și au tras în aceeași direcție.
"Singurul sfat pe care pot să-l dau este ca fiecare antreprenor să strângă din dinți și să caute cu disperare soluții de a trece prin criza asta până la redresare, care, nu-i așa, va veni la un moment dat", a spus șeful Simple Capital.
Cu un portofoliu de 16 companii și alte 2-3 investiții în analiză, Cristian Muntean, managing partener EarlyGames, spune că, pe fondul pandemiei, se observă în acest an o încetinire a ritmului față de anul 2019.
"Patru din investițiile finalizate în acest an au fost începute în 2019. Procesul a durat un pic mai mult, dar, pe scurt, este mai puțină activitate în piață, peste vară a fost chiar liniște, nu am o explicație verificată, probabil că frica, probabil că mulți dintre cei care lucrează în mediul corporate și au văzut dezastrul din jur și-au zis că nu este cel mai bun moment să-și dea demisia și să-și facă un startup. Pe de altă parte, din luna septembrie au reapărut destul de multe deal-uri și suntem încă destul de aglomerați în perioada asta. Bani sunt în piață, foarte mulți. Există capital disponibil pentru a fi investit în piață. Nu există suficiente de multe echipe investibile, care să fie sudate, care să fie competente, care să aibă un angajament, oameni care să-și asume riscuri și care să lucreze la un proiect care să merite finanțare", a arătat Muntean.
El s-a declarat nemulțumit că în rândul viitorilor antreprenori români se manifestă foarte des un anumit tip de mentalitate, și anume de a sta pe jobul actual până la găsirea unei finanțări și apoi implicarea full time în proiect.
"Pe o piață ca România, această mentalitate încă funcționează, dar ea este completat de neacceptat într-o piață dezvoltată, cum este SUA. Bani sunt, idei ar fi bine să fie și să fie mai îndrăznețe. Noi am investit în cele 16 companii undeva puțin peste 5 milioane de euro și avem rezerve suficiente pentru a continua cu investițiile în următoarele etape", a afirmat Muntean.
Reprezentantul EarlyGames spune că, în contextul pandemiei, s-a creat un mit, respectiv că industria IT este complet ferită de criză, că majoritatea business-urilor o duc rău și doar IT-ul înflorește, pe fondul digitalizării afacerilor.
"Lucrurile nu stau așa, digitalizarea din prezent este de suprafață, nu poți să spui că un retailer mic s-a digitalizat după ce și-a făcut un site web. Ca să reziste pe piață, să știe lumea de el, trebuie să investească în marketing, să investească într-un sistem de livrare a produsele comandate de clienți, trebuie să aibă un întreg sistem funcțional în spate acelui site, care nu se construiește de pe o zi pe alta, ci în ani de zile. Digitalizare ca lumea au făcut jucătorii mari, care au anticipat acest trend și l-au acceptat prin realizarea de investiții serioase în acest sens. Ei au fost pregătiți când a venit pandemia și au făcut față șocului închiderii magazinelor. Este o falsă părere că IT-ul este ferit de pandemie. Nu, lucrurile nu stau așa, există niște efecte secundare, care afectează toate startup-urile. Când oamenii nu au bani pentru produsele de strictă necesitate, cu atât mai puțin își permit să cumpere produse digitale. Totuși, tehnologia este un domeniu în care îți dorești să fii în momentul în care spitalele sun pline, oamenii rămân fără job-uri și criza se anunță în halul în care se anunță", a spus Muntean.
SeedBlink, cea mai mare platformă de crowdfunding din Europa de Sud-Est, a ajuns la un portofoliu de 22 startup-uri în mai puțin de un an. Șeful platformei, Andrei Dudoiu, spune că cel mai important succes este că "am adus în sectorul tech 2.500 de investitori noi".
"Din cei 2.500 de investitori, 450 au făcut și investiții directe în campaniiile pe care le-am derulat, începând de la tichete de 2.500 de euro. Media este undeva la 6.000 de euro pentru toate campaniile. Sumele strânse se ridică la 6,6 milioane de euro, din care jumătate a fost acoperită de investitorii SeedBlink. Legat de firmele din IT și tech, față de acum 2-3 ani, cred că acest domeniu s-a maturizat. Există bani, există mulți bani, care stau într-o formă latentă. Antreprenorii tech pare că au evoluat. Noi am observat, prin finanțările efectuate, că firmele în care investim au un grad de trecere la un alt nivel de maturitate grad de maturizare de cel puțin doi ani. Roadele investițiilor realizate acum se vor vedea, în medie, peste doi ani", a explicat reprezentantul SeedBlink.
Mihai Guran, CEO GCG Consulting și vicepreședinte TechAngels România, spune că ecosistemul devine mai mare, mai puternic, și încurajează atât investitorii să se alăture, cât și startup-urile să vină să aplice.
"Noi avem ceea ce se numește smart money, o mare parte dintre noi investesc și statisticile arată că se investesc mii de ore în dezvoltarea startup-urile. Trendul este pozitiv, în pofida pandemiei, și mă aștept ca nivelul invesțiilor fondurilor să fie similar celui din 2019, la nouă luni stăm bine", a afirmat Guran.
Marius Ghenea, partener 3TS Capital, crede că actuala criză este una asimetrică, în condițiile în care veniturile unor companii au coborât spre zero, în timp ce altele au crescut de câteva ori.
"Cu alte cuvinte, acest tip de diferențial nu a mai fost văzut la crizele precedente. Criza actuală nu este deloc o oportunitate, va lăsa sechele, vor fi multe companii care vor intră în categoria zombie, adică prezente, dar fără viabilitate economică", a spus Ghenea.
El a explicat că procesul de alegere a unei companii în care un fond investește are la bază trei factori, și anume echipa, produsul și piața căreia i se adresează.
"Atunci când ne uităm la următoarea investiție, ne uităm în primul rând la echipă, un aspect care influențează major decizia de investiție, ne uităm la ce-i motivează, dacă s-au implicat financiar în startup, dacă membrii echipei sunt complementari, dacă împărtășesc același valori. Al doilea factor este analiza produsului, iar al treilea este piața pentru produs, dacă se adresează local sau global. Analiza piață - produs ne spune dacă există sau nu o oportunitate reală pentru a investi. După analiza echipă-produs-piață se realizează decizia de investiție. Apoi trebuie să existe o chimie între acționarii existenți și viitorii acționari, respectiv fondurile de investiții, că la un moment dat va fi un exit și că s-a înțeles și s-a acceptat strategia elaborată în acest sens", a mai spus Ghenea.
