Curtea de Apel București a respins apelul unui fost manager Oracle România, pe care compania l-a concediat după ce a constatat, în urma unei investigații interne, că acesta ar fi efectuat achiziții neutorizate de calculatoare pentru departamentul pe care îl conducea, ulterior sustrase din companie și vândute pe OLX. Fostul angajat a contestat decizia de concediere, emisă în martie 2019, și a susținut în fața instanței că reprezentanții companiei l-au amenințat și obligat "să-și semneze demisia în alb, împotriva voinței sale, nedorind niciodată să înceteze raporturile de muncă cu pârâta", relevă date analizate de Profit.ro.
Instanța a respins cererea angajatului Oracle România în prima parte a lunii decembrie 2019 pe motiv că este neîntemeiată și l-a obligat pe reclamant să achite fostului angajator suma de 5.000 de lei pentru cheltuieli de judecată parțiale. Decizia Tribunalului București din decembrie 2019 a fost atacată cu apel de fostul manager în ianuarie, dar Curtea de Apel București a respins acum cererea, confirmând astfel decizia de la instanța inferioară.
"În concluzie, în mod corect s-a reținut că reclamantul avea posibilitatea de a refuza încetarea contractului individual de muncă în baza acordului părților și de a-și asuma declanșarea unei cercetări disciplinare față de acesta. Se mai reține de instanța de apel că deși apelantul reclamant a solicitat instanței să reaprecieze probatoriul administrat la fond, din analiza declarațiilor martorilor propuși de acesta, ale căror declarații s-au bazat oricum pe cele relatate de apelant la un moment ulterior și nu pe o experiență directă a acestora, nu s-a putut desprinde decât faptul că acesta avea o stare psihică alterată după evenimentele din data de 27.03.2019 (în seara respectivă), dar care însă nu este suficientă pentru a trage concluzia că reclamantul a semnat actul de încetare fiind constrâns de angajator, care l-ar fi amenințat cu demararea unor proceduri judiciare direcționate în vederea încheierii/semnării actului prin constrângere", se arată în motivarea unei hotărâri a Curții de Apel București.
Despre dosar
Fostul angajat a cerut Tribunalului București să anuleze decizia de concediere și, pe cale de consecință, reintegrarea sa în postul ocupat anterior emiterii deciziei de concediere, obligarea Oracle România la plata unei despăgubiri egală cu salariile neîncasate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care a fost lipsit de la data concedierii până la reintegrarea efectivă, la plata indemnizației de concediu de odihnă aferentă zilelor de concediu de odihnă neefectuat în anul 2018 - 2019, precum și obligarea companiei la plata de daune morale (15.000 de euro - n.r.) și plata muncii depuse în zilele de repaus săptămânal. Ulterior, reclamantul a renunțat la capetele de cerere privind plata indemnizației de concediu de odihnă aferentă zilelor de concediu de odihnă neefectuat în anul 2018 - 2019 și plata muncii depuse în zilele de repaus săptămânal.
El a susținut în cererea adresată instanței că demisia, un act unilateral, "nu a reprezentat voința sa reală, fapt dovedit prin probatoriul vast administrat în cauză". În plus, după ce a semnat demisia, reprezentanții Oracle România l-au "dat afară din birou și i-au zis să plece imediat din unitate și să nu mai calce pe acolo".
"Precizează faptul că a fost constrâns/forțat să semneze o cerere de demisie completată chiar de către fostul angajator, iar în momentul în care l-a invitat la o ședință (desfășurată în data de 27.03.2019 - n.r.) pretins a fi de lucru, i-au impus să o semneze, astfel contractul de muncă a încetat împotriva voinței sale. Este evident că în cadrul societății există o practică potrivit căreia, în măsura în care un angajat devine incomod, Oracle România îl determină să semneze demisia scrisă chiar de către ea", se arată în cererea adresată Tribunalului București.
În aceste condiții, se mai spune în document, este lesne de observat faptul că demisia semnată de către reclamant, sub acea presiune, este lovită de nulitate pentru că nu a reprezentat consimțământul liber exprimat, ci el a fost viciat prin presiune, violență psihică, exercitată de către reprezentanții companiei asupra sa.
"În timpul ședinței în care i s-a cerut să semneze demisia, a avut o criză psihotică, persoanele de față neștiind să-i acorde consilierea psihică și medicală de care avea nevoie conform handicapului accentuat pe care-l are și, mai mult, au și refuzat să cheme ambulanța. După ce a fost promovat pe acest post, conducerea a aflat de problemele medicale de care suferă și crede că din această perspectivă a fost înlăturat din unitate", se mai spune în cerere.
Fostul angajat a mai susținut că Oracle Româna avea obligația să-l informeze cu privire la faptele imputate, precum și cu data, ora și ziua în care urmează să fie cercetat disciplinar, astfel încât să-și poată construi apărarea.
"Nu i-a fost comunicată în concret învinuirea adusă, ci doar repetau că oameni cu probleme medicale, așa cum sunt cele pe care le are, nu au ce să caute în funcții de conducere și nici în unitate. A cerut câteva ore în care să se pregătească psihologic (...), însă nu i-au fost permise nici măcar 5 minute. Dimpotrivă, i s-a pus demisia în față și toți cei prezenți i-au impus s-o semneze. A cerut să i se facă un inventar și au refuzat în mod nejustificat", mai arăta fostul angajat în cererea înaintată instanței.
Fostul manager a mai susținut că demisia sa ar fi trebuit să aibă un termen de preaviz, ceea ce nu s-a întâmplat, fapt ce arată că aceasta a fost una sub presiune.
"Raportat la faptul că se pretinde că reclamantul ar fi săvârșit niște abateri disciplinare prin însușirea unor calculatoare pe care le-ar fi sustras din sediul societății, arată că acest aspect nu s-a dovedit și nu făcea obiectul cauzei. Mai mult decât atât, atunci când doamna director HR a fost întrebată de tribunal dacă s-a formulat plângere penală în acest sens, arată că aceasta a spus că nu, că așteaptă să vadă ce se va întâmpla cu această acțiune", se arată în motivarea unei sentințe din 12 decembrie 2019 a Tribunalului București.
Reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri din care rezultă că suferă de probleme medicale, despre care Oracle România a aflat și despre care a ținut să-l discrimineze.
În replică, avocații Oracle România au arătat că, în legătură cu discuțiile avute loc la întâlnirea din 27.03.2019, fostul angajat susține minciuni în fața instanței, realitatea fiind diferită de varianta prezentată de acesta, probată prin audierea martorilor prezenți la ședință. În plus, reprezentanții companiei au susținut că au aflat de problemele medicale ale fostului angajat în data de 27.03.2019.
"Precizează că în primele luni ale anului 2019 reprezentanții Oracle România au primit sesizări interne cu privire la achiziții nejustificate de echipamente IT în cadrul departamentului condus de reclamant, dar și cu privire la faptul că astfel de echipamente erau mai apoi comercializate prin postarea de anunțuri de vânzare pe site-ul OLX, care includeau și descrieri de echipamente, motiv pentru care se putea identifica faptul că ele aparțineau Oracle România. Ca urmare a unor astfel de sesizări, s-a declanșat o investigație internă pentru a se stabili realitatea faptelor sesizate, dar și circumstanțele în care au fost produse. În acest sens, s-a solicitat o listă cu toate comenzile lansate în ultimul an de întreg departamentul al cărui manager era reclamantul. Întrucât s-a primit confirmarea că în departamentul lui au fost lansate comenzi pentru echipamente IT, compania a solicitat echipei de security și de acces să întocmească un raport, în care să se specifice cine a autorizat comenzile și cine a semnat de primire pentru echipamentele IT. Raportul a confirmat sesizarea înregistrată, în sensul că au fost plasate comenzi pentru achiziționarea a 48 de echipamente IT (laptop-uri) folosindu-se datele de acces aparținând unei subalterne din cadrul companiei, care la acea dată și în prezent se află în concediul de creștere și îngrijire copil, având contractul de muncă suspendat", se arăta în întâmpinarea adresată Tribunalului București de către companie.
În urma verificărilor documentelor interne, Oracle România a constatat că toate aceste comenzi au fost plasate de fapt de către reclamant, accesând contul unei subalterne, tot acesta aprobându-le ulterior, în calitate de manager al respectivei salariate.
"Această concluzie este rezultatul logării pe un laptop al companiei, cu adresă de IP unică mai întâi cu contul subalternei pentru a lansa comenzile. La scurt timp după, subalterna s-a delogat, logându-se pe același laptop reclamantul cu contul său pentru a aproba comenzile lansate. Cele 48 de echipamente comandate și aprobate conform faptelor descrise mai sus nu au intrat niciodată în circuitul intern Oracle România și nu au fost predate vreunuia din salariații companiei. Au fost identificate pe site-ul OLX anunțuri de vânzare a unor echipamente a căror descriere coincide cu descrierea publicată în sistemul intern Oracle România de plasare comenzi, inclusiv în ce privește detaliile unice de identificare a configurației unice a acestora, anunțul fiind însoțit de două avize de însoțire a mărfii pe care sunt inscripționate în dreptul secțiunii privind cumpărătorul denumirea companiei, în dreptul rubricii privind persoana de contact fiind subalterna reclamantului, iar la secțiunea corespondentă numărul fiecărei comenzi", se mai afirma în întâmpinarea companiei.
Reprezentanții Oracle România au analizat înregistrările video și informațiile de pe legitimația de acces a fostului angajat și au ajuns la concluzia că acesta a preluat de la curier 31 de echipamente IT, pe care apoi le-a scos în mai multe rânduri din incinta companiei, ducându-le pe toate la mașina personală.
"Nu a putut fi identificată vreo solicitare din partea unui superior sau vreo atribuție din fișa postului care să-i permită reclamantului să procedeze în acest mod", se mai spunea în întâmpinare.
Totodată, prin corelarea informațiilor privind rapoartele legitimației de acces a reclamantului cu informațiile obținute din înregistrările video, Oracle România a constatat că fostul angajat ar fi permis accesul în incinta companiei a unor persoane neautorizate, care au folosit cardul de acces al acestuia în afara programului de lucru, care au intrat în sediul companiei și chiar au plecat cu anumite bunuri.
"Ca urmare a acestei investigații a rezultat că există indicii foarte serioase în sensul că reclamantul ar fi săvârșit fapte care sunt în mod flagrant contrare obligațiilor sale din CIM (fiind de altfel și fapte penale) și s-a decis începerea procedurii de cercetare disciplinară", se mai spunea în document.
În fața acestor acuzații, fostul angajat a arătat că scoaterea calculatoarelor din sediul companiei a fost posibilă întrucât el era cel care le pregătea, prin instalarea unei aplicații software a firmei "necesare angajaților pentru ca aceștia din urmă să le poată utiliza potrivit cu accesul la aplicațiile specifice departamentului său pe care nimeni nu le putea face".
În plus, potrivit avocatului fostului angajat, Oracle România "a omis să verifice camerele și să observe că de fiecare dată le readucea în unitate".
În cadrul ședinței din 27.03.2019, reprezentanții Oracle România i-au adus la cunoștință fostului angajat care sunt demersurile care urmează a fi întreprinse în continuare față de gravitatea faptelor în cauză.
"Ca urmare a faptului că reclamantul a arătat că dorește și poate să restituie o parte din echipamentele IT, Oracle România și-a exprimat disponibilitatea de a înceta contractul individual de muncă (CIM) în baza articolului 55, litera b) din Codul Muncii, respectiv prin acordul comun al părților, și de a nu mai iniția demersurile privind cercetarea disciplinară, încrederea angajatorului față de el era în mod definitiv pierdută astfel că încetarea CIM era cu siguranță avută în vedere. Reclamantul și-a exprimat expres acordul cu privire la încetarea CIM, nefiind pusă nicio presiune asupra acestuia pentru acceptarea unei astfel de variante. Prin urmare, acesta a completat și înaintat spre înregistrare Cererea de încetare în data de 27.03.2019, iar a doua zi a fost întocmită Decizia de încetare", se arăta în întâmpinarea adresată instanței de către companie.
După luarea deciziei de încetare a raporturilor de muncă, în pofida faptului că a precizat că poate returna 28 de calculatoare, reclamantul ar fi restituit doar 5, care se găseau într-un spațiu de depozitare din sediul Oracle România. Reclamantul a predat și legitimația de acces, conform acordului cu fostul angajator, dar a împrumutat o legitimație de la o colegă, pe care de altfel nu a mai returnat-o, aceasta fiind nevoită să o declare pierdută a doua zi.
"De asemenea, imediat după ce a agreat asupra încetării de comun acord a raporturilor contractuale, a folosit din nou în interes propriu cardul bancar pe care îl avea pentru a face achiziții în interes de serviciu, a rezervat o vacanță în Turcia și a efectuat cumpărături de o valoare substanțială. Modul în care reclamantul a înțeles să procedeze după recunoașterea faptelor sale grave și semnarea Cererii de încetare arată reaua sa credință. Argumentația din cererea de chemare în judecată, unde se scoate în evidență probleme medicale care nu au nicio legătură cu faptele care au condus la încetarea CIM, nu face decât să susțină reaua-credință cu care acționează față de Oracle România și scopul pur șicanator al acestui demers. În cauza nu poate fi reținută violența ca viciu care afectează consimțământul față de probele concrete prezentate cu privire la abaterile disciplinare săvârșite de acesta", se mai afirma în întâmpinarea companiei.
Oracle România mai arăta în document că nu a fost informată în mod concret cu privire la problemele medicale ale reclamantului. Acesta a prezentat un certificat medical de handicap, care făcea dovada încadrării în gradul de handicap, în vederea obținerii unor scutiri de la plata impozitului, însă doar prima pagină a acestuia, pe care nu este menționată boala.
"Politica Oracle România nu este de înlătura persoane care suferă de un anumit handicap, ci de a oferi sprijin în vederea soluționării problemelor salariaților săi indiferent de condiția acestora", scria în întâmpinare.
Analizând probele din dosar, instanța a respins cererea fostului angajat al Oracle România pe motiv că "prin probele administrate nu s-a făcut dovada amenințării injuste a reclamantului cu un rău care i-a insuflat temerea că viața, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav și iminent".
"Prin urmare, din analiza probelor administrate în cauza de față, tribunalul constată că “răul” cu care a fost amenințat reclamantul, conform susținerilor sale, este formularea unei acțiuni disciplinare, eventual a unei plângeri penale. Or cu privire la acest aspect, instanța apreciază că aplicarea legii nu poate fi considerată o amenințare cu un rău, câtă vreme respectarea legii este o obligație ce incumbă tuturor persoanelor. În speță, “amenințarea” cu urmarea unei proceduri disciplinare sau penale nu poate fi considerată contrară legii, ci doar o expunere a alternativelor pe care părțile implicate le au la dispoziție, căi legale prevăzute de dreptul comun. În același sens nu se poate reține că exercitarea dreptului de a sesiza organele competente a fost făcută cu scopul de a obține avantaje injuste. În cauză, prin încetarea raporturilor de muncă, nu există un avantaj obținut de vreuna dintre părți, pârâta fiind cea care a pierdut un salariat, după cum și reclamantul a pierdut locul de muncă. Prin urmare, nu există avantaje injuste obținute de vreuna dintre părți, de natură să atragă incidența articolului 1.217 din Codul civil. În concluzie, tribunalul apreciază că prin probele administrate nu s-a făcut dovada amenințării injuste a reclamantului cu un rău care i-a insuflat temerea că viața, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav și iminent. În consecință, (...), instanța va respinge cererea ca neîntemeiată, în totalitatea ei, capătul de cerere privind daunele morale fiind accesoriu cererii de anulare a deciziei de încetare a CIM, urmând astfel soarta principalului", se arăta în motivarea unei sentințe a Tribunalului București din 10 decembrie 2019.
Cu aproape 4.500 de salariați, Oracle România este a doua filială a gigantului american ca mărime din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, după cea din Marea Britanie.
În 2018, conform celor mai recente date, compania o cifră de afaceri de 961,3 milioane de lei, cu 6,6% mai puțin față de anul precedent.
În perioada 2009 - 2017, afacerile companiei au crescut de la an an, de la 300,5 milioane de lei la 1,03 miliarde de lei.
Oracle mai deține în în România o companie, înființată în prima parte a lunii mai 2019.
Pe plan global, Oracle are birouri în 145 de țări și peste 137.000 de angajați, înregistrând anul trecut venituri de aproape 40 miliarde de dolari.
