Deputații din comisia de buget au întocmit, marți, raport de adoptare proiectului de lege, inițiat de președintele PSD Liviu Dragnea și senatorul Șerban Nicolae, prin care Banca Națională a României este obligată să aducă în țară aproape toată rezerva de aur ținută în Londra, la Banca Angliei. Social-democrații au eliminat însă din proiect inclusiv prevederea prin care BNR putea menține doar 5% din rezerva de aur în străinătate, astfel că dacă proiectul va intra în vigoare, Banca nu va putea deține nici măcar un gram de aur în afara țării. Atât Consiliul Legislativ, cât și BNR avertizează că o astfel de modificare a statului BNR are nevoie de avizul Băncii Centrale Europene.
Proiectul de lege, care va fi transmis acum la votul din plen al Camerei Deputaților, modifică Legea 312/2004 privind statutul BNR, iar la capitolul rezerve, în comisia de buget, o nouă modificare a limitat complet posibilitatea ca banca centrală să mai țină aurul în afara țării.
”Din rezerva constituită, Banca Națională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri. Depozitele de aur constituite de Banca Națională a României în străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă", se arăta în proiectul adoptat de senatori la 1 aprilie și susținut de senatorul PSD Șerban Nicolae incluisv în comisia de buget de la deputați.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Această prevedere a fost însă, acum, eliminată complet din proiect și, prin modificarea adusă de deputații PSD, proiectul stabilește, paradoxal, la capitolul ”Rezerve internaționale” ale BNR, că sunt constituite exclusiv din ”aur deținut în tezaur în țară”.
BNR propusese varianta ca, pentru aurul depozitat în străinătate, să fie informat în prealabil Parlamentul, dar acest amendament, asumat de deputații USR, a fost respins la vot.
De asemenea, amendamentul USR de eliminare a articolului care restrânge dreptul BNR de a deține aur în străinătate a fost respins de majoritatea PSD-ALDE.
Opoziția s-a opus proiectului, arătând că o astfel de repatriere pune în pericol posibilitatea Guvernului de a se împrumuta pe piețe externe.
"Scopul principal al rezervelor de aur din străinătate nu este acela de a produce venituri, ci de a constitui o garanție reală, verificată de terțe părți, pentru capacitatea de plată a României. Creditorii externi pot verifica în orice moment, și mai ales în perioadele dificile din punct de vedere economic sau geopolitic, rezervele României. Rezervele de aur pot fi imediat transformate în valute, asigurând astfel o lichiditate ridicată și credibilitatea externă. De asemenea, rezervele de aur deținute de România în străinătate asigură costuri reduse pentru împrumuturile externe și un rating favorabil. În orice caz, este incert cum aceste rezerve ar produce venituri dacă ar fi deținute în România. Repatrierea rezervelor de aur ale României ar elimina toate avantajele curente fără a aduce niciun beneficiu," a declarat deputatul USR Cosette Chichirău.
Senatorul Nicolae Șerban a respins argumentele opoziției, arătând ca rezerva valutară nu ar avea nicio legătură cu rating-ul de țară al României.
Rezerva de aur s-a menținut în ultimii ani la 103,7 tone și avea o valoare estimată la 3,84 miliarde de euro la finele anului trecut. Oficialii băncii centrale au declarat, de-a lungul timpului, când s-a discutat despre aurul României, că acesta este păstrat la Londra la Banca Angliei pentru a oferi credibilitate țării. "(...) aurul este parte din rezerva noastra internațională. E rezerva internațională, nu e rezerva internă. Toata rezerva internațională a unei țări se ține in exterior, că de-aia se numește rezerva internațională", declara guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu peste doi ani.
"Nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele", spunea Isărescu.
Acum, însă, inițiatorii susțin că economia României nu este în fața unor pericole economice semnificative, astfel că nu se mai justifică păstrarea aurului în afara granițelor.
„Față de perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană, pe fondul atingerii statutului de economie funcțională de piață, dar și față de perioada de criză financiară inte1națională, situația actuală este semnificativ îmbunătățită, îndreptățind o abordare diferită în privința unora dintre practicile prudențiale. Perspectivele se mențin pe linia unei evoluții similare, fără pericolul unor crize semnificative, blocaje sau alte influențe negative majore”, se arată în proiect.
În expunerea de motive la proiectul de lege în discuție, inițiatorii estimează că 65% din aurul țării se află în străinătate.
“Pentru această cantitate de aur BNR nu mai realizează niciun fel de venituri (specifice operațiunilor speciale de tranzacționare, inclusiv prin constituirea de garanții) ci, dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare. Nimic din situația economică a României nu mai justifica păstrarea unei asemenea cantități de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condițiile în care această rezervă poate fi păstrată și suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din țară”, este argumentul avansat.
O altă prevedere amendată în comisii menționează că BNR raportează "de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile" Guvernului și Parlamentului dacă există pericolul dminuării rezervelor internaționale la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului și va arăta și care sunt măsurile macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situației. Față de forma inițială a legii, modificarea adaugă termenul de 20 de zile.
Consiliul Legislativ, cât și BNR avertizează că o astfel de modificare a statului BNR are nevoie de avizul Băncii Centrale Europene.
Inițiatorul Șerban Nicolae susține însă că este vorba de suveranitatea legiuitorului național și că ”statutul BNR rămâne neschimbat” în ce privește raportul față de alte instituții și în privința atribuțiilor ce revin băncii centrale naționale.
Repatrierea rezervelor este la modă printre statele lumii, însă strategiile diferă
În ultimii ani mai multe țări au repatriat rezervele de aur. Olanda a adus, în 2014, peste 122 de tone din aurul ținut la New York, însă încă menține 69% din cele 612 tone în afara țării - la New York, Ottawa și Londra.
Germania a adus peste 530 de tone din plasamentele la New York și Paris în perioada 2013-2016, puțin peste o treime din rezervele totale de aur de 1.500 de tone. Până în 2020 banca centrală a Germaniei plănuia să mai țină 37% din rezervă la New York și 13% în Londra, iar restul de jumătate în Frankfurt.
Banca centrală a Ungariei a anunțat, în primăvara anului trecut, că va aduce în țară cele trei tone de aur ținute la Londra, adică întreaga rezervă. Ulterior, Ungaria a început să cumpere aur și a crescut de 10 ori deținerile până în toamna anului 2018, la 31,5 tone.
Venezuela a adus, în 2012, 160 de tone de aur din rezervele ținute în America și Europa. Anul trecut a încercat să transfere încă 14 tone de la Londra, însă Banca Angliei a refuzat transferul, la solicitarea Statelor Unite.
