Statele Unite vor începe să desfășoare arme cu rază lungă de acțiune în Germania în 2026, într-un efort de a-și demonstra angajamentul față de NATO și față de apărarea europeană, au anunțat cele două state într-o declarație comună, relatează Reuters.
Statele Unite au în pregătire "desfășurări temporare", pentru staționarea pe termen mai lung, a unor astfel de capacități, care vor include SM-6, rachete de croazieră Tomahawk și arme hipersonice în curs de dezvoltare care au o rază mai mare decât capacitățile actuale din Europa, au declarat cele două țări.
"Statele Unite vor începe în 2026 desfășurări episodice ale capacităților de foc cu rază lungă de acțiune ale forței sale operaționale multidomeniu în Germania, ca parte a planificării staționării pe termen lung a acestor capacități în viitor. Atunci când vor fi pe deplin dezvoltate, aceste unități convenționale de foc cu rază lungă de acțiune vor include arme SM-6, Tomahawk și arme hipersonice în curs de dezvoltare, care au o rază de acțiune semnificativ mai mare decât actualele arme de foc terestre din Europa. Exercitarea acestor capacități avansate va demonstra angajamentul Statelor Unite față de NATO și contribuția lor la descurajarea integrată europeană", arată un comunicat publicat de Casa Albă "în urma discuțiilor purtate înaintea summitului NATO" de guvernele Statelor Unite și Germaniei, potrivit News.ro.
În afară de modernizarea din ultimii ani a bombelor nucleare americane cu baza în Europa, aceste arme vor fi cele mai puternice arme americane desfășurate pe continent începând cu anii 1980, spun experții.
Rachetele terestre cu o rază de acțiune mai mare de 500 de kilometri au fost interzise până în 2019 de Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară (INF), semnat de fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov și fostul președinte american Ronald Reagan în 1987. A fost prima dată când cele două superputeri ale Războiului Rece au convenit să își reducă arsenalele nucleare și au eliminat o întreagă categorie de arme. Aliniindu-se semnatarilor, Germania, Ungaria, Polonia și Republica Cehă și-au distrus rachetele în anii 1990, fiind urmate ulterior de Slovacia și Bulgaria.
Însă Statele Unite s-au retras din Tratatul INF în 2019, afirmând că Moscova încalcă acordul și citând dezvoltarea de către Rusia a rachetei de croazieră 9M729 cu lansare de la sol, cunoscută în NATO ca SSC-8. Kremlinul a negat în mod repetat acuzația și apoi a impus un moratoriu asupra propriei dezvoltări de rachete interzise anterior de Tratatul INF - rachete balistice și de croazieră terestre cu rază de acțiune între 500 km și 5.500 km.
La sfârșitul lunii iunie, Vladimir Putin a declarat însă că Moscova ar trebui să reia producția de rachete cu rază intermediară și mai scurtă de acțiune, cu focoase nucleare, după ce Statele Unite au adus rachete similare în Europa și Asia. Putin a declarat că Rusia s-a angajat să nu desfășoare astfel de rachete, dar că Statele Unite au reluat producția acestora, le-au adus în Danemarca pentru exerciții și le-au dus, de asemenea, în Filipine.
