Spune că nu se așteaptă la o revenire la normal în următoarele zile.
Franța se află într-o situație excepțională, întrucât se află de 30 de zile consecutive fără întrerupere în stare de alertă portocalie sau roșie, a declarat Lucie Chadourne-Facon, directoarea serviciului meteo.
Au fost depășite toate recordurile de când Vigicrues, serviciul public de informare privind riscurile de inundații în Franța, a fost creat, în 2006.
Chiar dacă numărul departamentelor și al secțiunilor de cursuri de apă aflate sub alertă a scăzut ușor în cursul zilei, situația este în continuă evoluție și rămâne „foarte gravă”, a declarat serviciul Vigicrues pentru AFP.
Mai precis, 77 de departamente sunt în stare de alertă simultan, dintre care 2 în roșu și 13 în portocaliu, pentru un total de 148 de râuri, potrivit buletinului Vigicrues de la ora 16:00. Alerta galbenă se aplică, de asemenea, pentru 130 de tronsoane și 62 de departamente, arată news.ro.
INONDATIONS : La France est désormais en situation de "crue généralisée", annonce Vigicrues.
— Infos Françaises (@InfosFrancaises) February 13, 2026
De nouvelles perturbations arrivent et "l'épisode n'est pas du tout terminé". Des centaines d'habitants sont évacués le long de la Garonne, en alerte rouge. pic.twitter.com/sFThA5Kv71
În plus, Franța a atins în această perioadă cel mai ridicat indice de umiditate a solului de la începutul compilării acestor date, în 1959.
„Avem o situație de inundații generalizate pe întreg teritoriul național, deoarece toate solurile sunt saturate peste tot” și „și-au pierdut capacitatea de infiltrare”, a explicat ea.
„Este foarte clar că nu se poate vorbi deloc de o revenire la normal în următoarele zile”, a subliniat Chadourne-Facon.
Amploarea și durata fenomenului se explică prin precipitațiile abundente din ultimele două luni pe o parte a teritoriului, care au saturat solurile, îmbibate cu apă.
„În Bretania, până la Masivul Central și întreaga zonă mediteraneană și Corsica”, în această perioadă au căzut „în medie peste 250 de litri pe metru pătrat de precipitații și 200 de litri pe metru pătrat pe întreg teritoriul”, a precizat Chadourne-Facon. „Aceste precipitații se vor scurge în mod natural în râuri prin scurgerea de pe sol, deoarece solul nu mai poate absorbi apa”, a adăugat ea.
De fapt, „astăzi, râurile sunt extrem de sensibile la cele mai mici precipitații, la cele mai mici ploi care cad pe teritoriu, iar râurile reacționează foarte rapid. Toate perturbările care apar alimentează în permanență viiturile”, a explicat Chadourne-Facon..
Aceste ploi permit „umplerea lacurilor de acumulare și barajelor, astfel încât, pentru susținerea nivelului minim al apei, vom porni cu rezervoare pline”, a adăugat directoarea Vigicrues, într-un alt interviu acordat AFP mai târziu în cursul zilei.
Precipitațiile care vor cădea apoi „în martie-aprilie vor oferi un indicator al nivelului scăderii apei pentru restul verii și al modului în care va decurge sezonul”, a precizat ea.
În plus, nu există o „legătură directă” între o perioadă de inundații și absența secetei, a atras ea atenția, reamintind că inundațiile majore din Garonne din 2022 au dus la „una dintre cele mai importante secete, dacă nu chiar cea mai importantă” din regiune, care a durat din primăvara anului 2022 până în iarna anului 2023.
În vară, o serie de furtuni intense au afectat mai multe regiuni din Europa.
Franța a fost deosebit de grav lovită ayunci, în special în regiunile centrale, unde sisteme de furtuni puternice au traversat sud-vestul țării.
Departamentele Loire și Puy-de-Dôme s-au numărat printre cele mai afectate zone, confruntându-se cu o supercelulă deosebit de violentă, care a generat grindină cu diametre de până la 6 cm – mai mari decât mingile de ping-pong.
Furtuna a produs inundații rapide, rafale de vânt foarte puternice și chiar un posibil „mini-tornadă” localizată, lăsând în urmă distrugeri extinse asupra infrastructurii și vehiculelor.
Aceste fenomene meteorologice extreme au fost alimentate de mase de aer cald și saturat venite dinspre Marea Mediterană, care s-au ciocnit cu aerul rece dinspre nordul Europei. Contrastul de temperatură a generat o instabilitate atmosferică severă. În plus, relieful muntos din Vosgi și Jura a accentuat ridicarea maselor de aer, contribuind astfel la intensificarea furtunilor.
Supercelula s-a format în condiții de forfecare mare a vântului, adică diferențe în direcția și viteza vântului la altitudini diferite ceea ce a favorizat apariția unor curenți ascendenți rotativi. Aceștia au ridicat picăturile de ploaie la mari altitudini, unde au înghețat și s-au transformat în grindină masivă, care a căzut apoi cu forță distructivă la sol.
