Aproape una din 5 (19,8%) persoane a fost afectată în 2023 de deprivare materială și socială severă, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2023, de 3,97 milioane persoane, mai puține cu 59.000 persoane față de anul 2022.
”21,1% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Aproape 1 din 5 (19,8%) persoane a fost afectată de deprivare materială și socială severă. 718.000 persoane de până la 65 de ani (5,2%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii”, arată datele INS.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2023 de 21,1%, în scădere cu numai 0,1 puncte procentuale față de anul precedent, scrie News.ro.
În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2023, de 3.970.000 persoane, mai puține cu 59 mii persoane față de anul 2022.
Rata sărăciei pe sexe a fost în 2023 mai ridicată în rândul bărbaților cu 0,5 puncte procentuale decât în rândul femeilor (21,3% față de 20,8%). Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (29,6%) și a celor de 18-24 ani (24%). Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 25,1% în anul 2023, mai mare cu 9,1 puncte procentuale, decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți.
Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2023 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populație (47,1%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 86,6%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 49,4%.
Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu își poată permite deținerea unor bunuri, efectuarea unor plăți sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. În anul 2023, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 19,8%, în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de anul anterior.
Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2023 de 3.739.000 persoane, din care 44,9% bărbați și 55,1% femei. Deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei. În anul 2023, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată în principal la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (23,7%) și la persoanele în vârstă de până la 18 ani (22,6%).
În anul 2023, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 718.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut cu un punct procentual (5,2% față de 4,2%).
Distribuția pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților în anul 2023 cu 44.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 0,9 puncte procentuale (5,7% dintre femei, față de 4,8% dintre bărbați).
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 32%, în anul 2023, corespunzătoare unui număr de 6 milioane persoane. Față de anul 2022, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 2,4 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 492.000 persoane. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (33,1% dintre femei și 30,9% dintre bărbați).
Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2023, mai mare la persoanele de 0-17 ani (39,0%) și la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,1%) și mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (28,8%). Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 32,3%.
În anul 2023, din totalul persoanelor ocupate în vârstă de 18 ani și peste, 22,8% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 38,9% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă. Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (29,4%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (34,2%).
Persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială pe principalele categorii ale populației, în anul 2023
Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2023, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (68,6%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 45,3%. În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (39,9%), comparativ cu 25,0% în cazul gospodăriilor cu doi sau mai mulți adulți.
Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit și în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (45,3%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (40,5%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (12,3%). Intersecția componentelor indicatorului AROPE oferă informații pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluției indicatorului compus.
Din cele 6 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3.970.000 persoane se aflau în risc de sărăcie, cea mai frecventă dintre cele trei situații. Unele dintre persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială se află doar într-una din cele 3 situații. Astfel, aproximativ 1.964.000 persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se aflau în celelalte 2 situații, în deprivare materială și socială severă și nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1.939.000 persoane erau deprivate material și social sever și 94.000 persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situații.
Privind la intersecția a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1.412.000 persoane se aflau în risc de sărăcie și erau deprivate material și social sever, 236.000 persoane se aflau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puține persoane, 30.000 persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever.
Aproximativ 358.000 persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
