În anul 2022, 21,2% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Aproape un sfert (24,3%) din populație a fost afectată de deprivare materială și socială severă, iar numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2022, de 4.029.000 persoane, mai puține cu 278.000 persoane față de anul 2021.
De asemenea, 597.000 persoane de până la 65 de ani (4,2%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2022 de 21,2%, în scădere cu 1,3 puncte procentuale față de anul precedent. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2022, de 4.029.000 persoane, mai puține cu 278.000 persoane față de anul 2021. Rata sărăciei pe sexe (21,7% la persoanele de sex feminin și 20,8% la persoanele de sex masculin) evidenṭiază o tendinṭă de descreṣtere a diferenṭei între femei ṣi bărbați, de la 1,5 puncte procentuale în anul 2021, la 0,9 puncte procentuale în anul 2022”, arată datele INS.
Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (27%) și a celor de 18-24 ani (26,5%). Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 23,5% în anul 2022, mai mare cu 5,2 puncte procentuale, decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți.
Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2022 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populație (45%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 51,5%.
Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu își poată permite deținerea unor bunuri, efectuarea unor plăți sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent.
În anul 2022, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 24,3%, în creștere cu 1,2 puncte procentuale, față de anul anterior. Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2022 de 4.594.000 persoane, din care 46,8% bărbați și 53,2% femei.
Deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei. În anul 2022, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată în principal la persoanele în vârstă de până la 18 ani (30,8%) și la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (25,8%).
În anul 2022, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 597.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte, în vârstă de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, numărul persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, a scăzut cu 105.000 persoane.
Distribuția după sex a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților în anul 2022 cu 47.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 0,9 puncte procentuale (4,7% dintre femei, față de 3,8% dintre bărbați).
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 34,4%, în anul 2022, corespunzătoare unui număr de 6,5 milioane persoane. Față de anul 2021, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 0,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere de 61.000 persoane. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (35,9% dintre femei și 32,8% dintre bărbați).
Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2022, mai mare la persoanele de 0-17 ani (41,5%) și la tinerii în vârstă de 18 - 24 ani (39,4%) și mai scăzut la persoanele de 25 - 49 ani (28,4%). Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 37,2%.
În anul 2022, din totalul persoanelor ocupate de 18 ani și peste, 23,7% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 42,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă. Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (32,2%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (36%).
Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2022, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (60,8%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 47,3%. În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (43,6%), comparativ cu 27,5% în cazul gospodăriilor cu doi sau mai mulți adulți.
Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit și în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (46,9%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (44,7%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (19,2%). Intersecția componentelor indicatorului AROPE oferă informații pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluției indicatorului compus.
Din cele 6,5 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 4594 mii persoane se aflau în stare de deprivare materială si socială severă, cea mai frecventă dintre cele trei5 situații. Unele dintre persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, se află doar într-una din cele 3 situații. Astfel, aproximativ 2.347.000 persoane erau deprivate material sever, dar nu se aflau în celelalte 2 situații, în risc de sărăcie și nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1.698.000 persoane se aflau doar în risc de sărăcie și 115.000 persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situații.
Privind la intersecția a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1.883.000 persoane se aflau în risc de sărăcie și excluziune socială și erau deprivate material și social sever, 118.000 persoane se aflau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puține persoane, 34.000 persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever. Aproximativ 330.000 persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
