Polonia a fost condamnată la o sumă dublă, de 1,3 miliarde de euro.
Compania farmaceutică americană Pfizer a dat în judecată cele două țări în toamna anului 2023 pentru a impune executarea acestor contracte de achiziție, pe care, în urma încheierii pandemiei, Polonia și România au refuzat să le îndeplinească integral.
În acest litigiu civil, Tribunalul de primă instanță din Bruxelles a estimat acum că cele două țări nu au reușit să demonstreze că ''Pfizer ar abuza de dreptul său prin urmărirea executării obligațiilor contractuale'', mai exact că scăderea pericolului care impunea vaccinarea nu este un argument de a anula contractul deja semnat.
Comisia Europeană a negociat și a încheiat aceste achiziții de vaccinuri anti-COVID în numele statelor membre ale UE, așadar instanțele belgiene au competența soluționării litigiilor legate de aceste contracte.
Unul dintre cele mai mari contracte a fost semnat cu Pfizer în mai 2021.
Acum, Pfizer a salutat hotărârea emisă miercuri de instanța belgiană, considerând că aceasta reflectă ''importanța obligațiilor contractuale care au permis Europei să răspundă cu succes acestei pandemii''.
Compania ''se așteaptă acum ca statele membre să se conformeze deciziei instanței''.
În dosarul în care Pfizer a dat în judecată statul român, după ce țara noastră a refuzat să primească și să plătească 29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, tribunalul din Bruxelles a dat acum un prim verdict.
Decizia de acum poate fi atacată cu recurs.
Cazul Pfizer/Biontech contra României a fost judecat de Camera a 4-a civilă a Tribunalului de primă instanță francofon din Bruxelles.
Cauza a fost judecat la pachet cu dosarul Pfizer/Biontech contra Poloniei.
Pfizer vrea despăgubiri de la România pentru vaccinurile refuzate
Compania farmaceutică Pfizer a cerut peste 560 de milioane de euro de la statul român pentru vaccinul anti-COVID comandat suplimentar de România și apoi refuzat, pe fondul trecerii la faze mai puțin agresive.
Avocați din România și din Belgia apără statul în procesul în care compania farmaceutică Pfizer cere peste 560 de milioane de euro pentru vaccinul anti-COVID comandat suplimentar și apoi refuzat.
Pfizer cere despăgubiri pentru că Guvernul a refuzat să mai cumpere, în 2023, aproape 29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID.
Inițial, țara noastră a comandat peste 94 de milioane de doze prin mecanismul Uniunii Europene. În cele din urmă, a cumpărat 37 de milioane și a folosit mai puțin de jumătate.
Guvernul Cîțu a decis să nu mai cumpere și restul dozelor din contract.
"Depozitele erau pline încă din 2022. [...] Am reușit să vindem 7 milioane de doze unor terțe țări. Iar ulterior cele 29 de milioane de doze care fuseseră contractate de guvernul de la acea dată - a fost un memorandum semnat de domnul Cîțu și domnul Voiculescu - în mod evident, nu puteam să cumpărăm ceva ce nu foloseam" a spus fostul ministru al Sănătății Alexandru Rafila.
Pfizer nici n-ar fi fabricat dozele pentru care cere despăgubiri, susține fostul ministru
Ministrul Sănătății de la acea vreme, Alexandru Rafila, susține că Pfizer nici nu fabricase dozele pentru care cere acum despăgubiri.
"Însă cu Moderna am găsit o soluție amiabilă și cu toate că și de la Moderna mai trebuia să achiziționăm vreo 3 milioane de doze, cei de la Moderna au renunțat la această achiziție și nu au cerut niciun fel de despăgubire" a mai spus Alexandru Rafila.
Cazul serurilor anti-COVID s-a transformat în dosar penal la DNA, pe numele fostului premier Florin Cîțu și al foștilor miniștri ai sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.
Procurorii spun că milioanele de vaccinuri suplimentare Pfizer și Moderna ar fi fost cumpărate ilegal și fără analize care să arate că sunt necesare.
