Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Bogdan Despescu a anunțat că trei persoane au fost reținute de Poliția din Olanda ca suspecți în cazul furtului de la Muzeul Drents.
”Vrem să vă informăm, la această oră, în referire la cazul furtului din Regatul Țărilor de Jos, respectiv furtul unor piese din Tezaurul dacic al României de la Muzeul Drents. Aș începe prin a vă informa că, încă din 25 ianuarie, Poliția Română a fost notificată de poliția olandeză cu privire la acest furt. Încă de la acel moment, Poliția Română a fost în contact permanent cu poliția olandeză, inclusiv cu șeful echipei de anchetă, și totodată au fost activate toate mecanismele de cooperare polițienească internațională”, a declarat Bogdan Despescu, citat de news.ro.
El a adăugat că ”a existat un flux continuu, un flux permanent de date și informații, atât cu autoritățile din Olanda, cât și cu Agenția Europol și cu Interpol, precum și cu ceilalți parteneri din Europa, în același timp la nivel național, au fost activate toate mecanismele de cooperare”.
”În urma acestor activități, vă putem comunica faptul că, la acest moment, sunt reținute trei persoane de către poliția din Olanda, aceste trei persoane fiind bănuite de comiterea acestei fapte grave, acestui furt, cu impact deosebit de grav asupra tuturor românilor. Facem precizarea că niciunul dintre cei trei nu este român. Mulțumim pe această cale atât poliției olandeze, celorlalți parteneri din externi, dar în același timp și partenerilor din România”, a transmis secretarul de stat în MAI.
Niciunul dintre cei trei nu este cetățean român, a precizat Despescu.
Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut anterior ministrului Justiției să analizeze contractul cu Muzeul Drents din Olanda, de unde au fost furate obiecte de tezaur dacic, celebrul coif de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur, și statul român să ceară daune fără precedent. Prim-ministrul nu a exclus colaborara cu firme specializate în recuperarea bunurilor de artă furate și anunțarea unei recompense pentru recuperarea artefactelor.
”La fel ca toți românii sunt revoltat că obiecte inestimabile din tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda unde nu existau agenți de pază. Sunt ferm convins că nu putem accepta așa ceva. Dacă s-ar fi întâmplat în România acest lucru, eram cu toții făcuți praf, și românii și România și statul român, în mod firesc. Îi cer ministrului justiției să analizeze cu cei mai buni experți contractul cu muzeul olandez și să cerem daune fără precedent!”, a afirmat premierul.
”Sper ca aceste comori naționale să fie recuperate, de aceea trebuie să facem tot ce depinde de noi să mărim șansele găsirii lor. În funcție de cooperarea cu autoritățile olandeze, nu exclud nici să apelăm la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. Și nici să anunțăm o recompensă pe măsura valorii uriașe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român și identitatea noastră națională!”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Acesta a adăugat că ”statul olandez are toată răspunderea acestei situații”, iar investigatori români sunt pregătiți să ajute.
Ciolacu i-a sollcitat, totodată, ministrului Culturii să ia chiar azi măsuri dure, inclusiv demiteri dacă e cazul, în cadrul instituțiilor responsabile de acest contract.
Piesele incluse în expoziția ”Dacia! Regatul aurului și argintului” de la Muzeul Drents din Olanda, de unde au fost furate obiecte de tezaur dacic, celebrul coif de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur, au avut o asigurare generală în valoare de peste 30 milioane euro, a precizat Directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Acesta nu a dorit să indice valoarea de asigurare a celor 4 artefcate furate, din considerente ce țin de ancheta în derulare, dar din documentele puse la dispoziția presei de către Ministerul Culturii reiese că valoarea de inventar și de asigurare a coifului de aur de Coțofenești este de 4,3 milioane euro, iar valoarea fiecărei brățări dacice este între 450.000-500.000 euro.
Potrrivit directorului directorul MNIR, transportul exponatelor a fost asigurat cu un zbor charter de către partea olandeză, iar coiful de la Coțofenești a mai fost expus în trecut și în alte țări, precum China, Germania, Belgia, Portugalia, Italia, Spania, și a revenit în țară fără probleme.
Ernest Oberländer-Târnoveanu a explicat că Muzeul Drents, din Assen, a fost ales pentru că este un muzeu extrem de modern și dinamic, cu cele mai moderne dotări pentru asigurarea securității pieselor, situat într-o provincie extrem de bogată și industrializată a Olandei.
De asemenea, directorul a spus că muzeul Drents s-a remarcat prin mari expoziții internaționale pe care le-a organizat, iar politica muzeului include prezentarea culturii și civilizațiilor mai putin cunoscute ale lumii, cum este cea dacică. În cazul Muzeului Drents, acesta este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda și unul dintre cele mai moderne din țară. În urmă cu câțiva ani, a fost construit un corp nou pentru expoziții temporare, cu dotări moderne pentru asigurarea securității și conservării pieselor, și în care s-au investit 10 milioane euro.
Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că pentru expoziția cu piese dacice reprezentanții muzeului au investit ”surse importante” umane și financiare, 500.000 de euro fiind doar contribuția primăriei din Assen, căreia i s-a adăugat și o subvenție din partea guvernului olandez.
Partea română a cheltuit în jur de 120.000 lei pentru transportul unor piese de la muzeele din țară la București, pentru ambalarea lor, pentru transportul, cazarea și diurna curierilor și a invitațiilor, directori de muzee din țară.
IMAGINI VIDEO CU MOMENTUL SPARGERII MUZEULUI AICI
sursa foto Muzeul Drents
sursa foto Muzeul Drents
Coiful de la Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. și foarte probabil a aparținut unui rege geto-dac.
Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, din județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate.
Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, și lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat.
Coiful de aur fusese expus, până la expoziția din Olanda, în sala de tezaur de la la Muzeul Național de Istorie a României, începând cu anul 1970.
sursa foto Ing. Marius Amarie
