Problema a fost discutată acum în ședința Comisiei de transport a Consiliului General al Capitalei.
Cătălina Neculau, reprezentantă a bucureștenilor din zonă, a anunțat că, alături de alți 600 de locatari, a inițiat în urmă cu două luni o petiție pe tema poluării fonice excesive.
''A devenit o problemă reală de calitate a vieții. La baza acestei petiții nu stau doar impresii pur subiective, ci măsurători clare, obiective, realizate de unul dintre cei zece senzori de zgomot care au fost montați în Sectorul 1. (...) Poluarea fonică este un inconvenient urban major, dar și un risc de sănătate foarte mare. Este comparabilă cu poluarea aerului, în ceea ce privește impactul asupra calității vieții noastre. Este un zgomot foarte, foarte mare, cu mult peste decibelii normali pentru o zonă cu trafic'', a explicat ea, citată de Agerpres.
Neculau a menționat că mama ei este imobilizată la pat și nici măcar nu poate fi deschisă fereastra, ''din cauza zgomotului infernal''. Ea a propus montarea de panouri fonoabsorbante înalte din material de calitate, crearea unui culoar de vegetație, reglementări de calmare a traficului, camere de monitorizare și utilizarea asfaltului fonoabsorbant.
''A venit căldura. Încep motocicletele, care vor merge cu viteză foarte mare. Chiar și noaptea trecută a fost un eveniment de genul acesta. Și este foarte greu să ai mereu un somn întrerupt de motoare ambreiate și de viteză. (...) Tramvaiele, mai ales cele noi, Imperio, fac un zgomot infernal. Vibrații... Noi am depus această sesizare inclusiv către STB. Ni s-a spus că a fost notificat producătorul tramvaielor. Este o decizie bună, însă asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim aici. Considerăm că se pot impune restricții în ceea ce privește viteza de rulare, inclusiv a acestor tramvaie, pentru că zgomotul și disconfortul produs sunt uriașe'', a subliniat Cătălina Neculau.
Șeful Direcției Investiții a municipalității, Cătălin Aflat, a precizat că, în momentul în care s-a realizat expertiza tehnică pentru remedierea deficiențelor de la Pasajul Basarab, a solicitat să fie abordată și chestiunea fonoizolării.
''Am avut discuții pe acest subiect vizavi de posibilitatea modificării panourilor fonoabsorbante. S-au făcut studii de către proiectant. Din păcate, preliminar, ce ni s-a transmis nu este încurajator, în ideea în care nu există o soluție care să îmbunătățească substanțial nivelul de zgomot din zonă, pentru că ar trebui să se ia în calcul montarea unor panouri, probabil de 6 - 7 metri, dat fiind că avem sursa de zgomot destul de departe față de panouri'', a menționat el.
Cătălin Aflat a adăugat că zgomotul principal este cauzat de tramvaie, iar astfel de petiții au fost inițiate și în alte zone, inclusiv în proximitatea liniilor reabilitate.
''Va trebui investigat de ce se produce acest zgomot puternic de către noile tramvaie Imperio. Sunt cu totul de acord că trebuie luate măsuri de calmare a traficului, astfel încât să nu se mai depășească vitezele pe Pasajul Basarab. Sperăm la începutul lunii iunie să începem reparațiile, astfel încât să avem la sfârșitul anului o recepție la terminarea lucrărilor pentru Pasajul Basarab'', a transmis el.
Aflat a amintit că încă din 2012 se circulă pe Pasajul Basarab, însă nu s-a realizat recepția la terminarea lucrărilor. În toți acești ani, obiectivul s-a degradat din cauză că nu a fost întreținut corespunzător, a punctat el.
Potrivit acestuia, proiectul tehnic pentru repararea deficiențelor nu vizează aspectele de izolare fonică, dar proiectantul urmează să elaboreze și un capitol distinct dedicat măsurilor pentru reducerea acestei probleme.
Dezbaterile au vizat proiectul referitor la lucrări de remediere a deficiențelor la Pasajul Basarab. Valoarea lucrărilor realizate până în 2012 se ridică la 1,1 miliarde lei (TVA inclus), la care se vor adăuga lucrări de 141 de milioane de lei. Proiectul urmează să fie supus votului în ședința de miercuri a CGMB.
Ciucu susține că pasajul nu a putut fi recepționat ani de zile deoarece DNA a luat documentele în original.
„În sfârșit am recepționat Pasajul Basarab. Și nu știți prin câte am trecut în scurta perioadă de când sunt primar general. Bine, recunosc, discuțiile erau începute dinainte să vin eu. Nu am făcut recepția pentru că nu aveam documentele. De ce nu le mai aveam? Că le luase DNA-ul. Și DNA-ul trebuie să dea înapoi. Le-am dat în original și ani de zile nu au putut să facă recepția. Dar am depășit acest moment, am negociat”, a declarat Ciucu.
Primarul general a declarat că lucrările de punere în siguranță vor începe în această vară, o parte urmând să fie plătite de constructor, o altă parte de municipalitate.
Primăria Capitalei a prevăzut 20 milioane de lei pentru lucrare, în proiectul de buget.
„Ne apucăm să-l punem în siguranță. O parte dintre cheltuieli le va suporta constructorul, și pe această cale îi mulțumesc. Iar cele care au provenit din defecțiuni prin nerecepție a lucrărilor, pentru că el în timp s-a stricat, a ruginit și așa mai departe, e normal să ni le asumăm noi. Că nu-i vina constructorului că noi n-am recepționat. Iarăși, poate pentru unii e o veste proastă, în vară vor fi lucrări și pe Basarab. Asta-i viața, ce să facem?”, a declarat Ciucu.
Anterior, Ciprian Ciucu s‑a întâlnit cu reprezentanții constructorilor pentru a stabili calendarul și responsabilitățile, iar lucrările ar putea începe în luna iunie, cu obiectivul de a fi finalizate până în decembrie 2026.
Pasajul, inaugurat în 2011–2012, s‑a degradat semnificativ în lipsa mentenanței. Sistemul de colectare a apelor pluviale, scările, rampele, rosturile, lifturile, trotuarul rulant, elementele de semnalizare și chiar structura pasajului necesită intervenții. Expertizele tehnice realizate în 2023 și actualizate în 2024 au identificat toate deficiențele, iar responsabilitățile vor fi împărțite între constructor, care va remedia problemele de execuție, și PMB, care va interveni asupra degradărilor cauzate de lipsa întreținerii.
Constructorul și‑a asumat realizarea integrală a proiectului tehnic pentru toate categoriile de lucrări. După finalizarea proiectării, vor fi stabilite costurile, supervizarea și termenele exacte. Primăria estimează că avizele și autorizația de construire pot fi obținute în luna mai, ceea ce ar permite demararea lucrărilor în iunie.
Primarul Ciprian Ciucu a subliniat că obiectivul este închiderea „unei nebunii administrative” care a blocat timp de un deceniu și jumătate întreținerea unuia dintre cele mai importante noduri rutiere ale Capitalei, pentru a readuce Pasajul Basarab la standarde de siguranță și funcționalitate.
Anterior, a fost lanat un avertisment legat de Pasajul Basarab: Bucureștenii folosesc o construcție fără să fi fost recepționată.
Pasajul Basarab, recepționat „în paragină” după 15 ani
Pasajul Basarab, considerat cel mai mare proiect de infrastructură urbană din România, va fi recepționat la starea actuală, după 15 ani în care a fost folosit fără a fi preluat oficial de administrația locală.
Practic, unul dintre cele mai importante noduri de trafic ale Capitalei a rămas timp de un deceniu și jumătate „al nimănui”, fără posibilitatea legală de a fi întreținut sau reabilitat.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat că Primăria Municipiului București va face, în sfârșit, recepția pasajului în forma în care se află acum. Ulterior, acesta va fi intabulat, va fi obținută o autorizație de construire, iar apoi vor putea începe lucrările de reabilitare propriu-zise.
Deși pe Pasajul Basarab se circulă de 15 ani, inclusiv cu tramvaiele, degradarea este evidentă. Scările rulante nu funcționează, iar scările fixe sunt afectate de rugină.
Balustradele sunt și ele ruginite, iar pereții sunt plini de graffiti și desene. În multe zone, urmele lipsei de întreținere sunt vizibile cu ochiul liber. Problemele nu se opresc aici. Traficul intens din ultimii ani a dus la numeroase accidente, chiar dacă pasajul are doar aproximativ doi kilometri și face legătura între cartierul Cotroceni și Gara de Nord. În urma impacturilor, mai multe balustrade au rămas îndoite și nereparate, reprezentând un potențial pericol pentru siguranța rutieră.
Faptul că pasajul nu a fost recepționat oficial a însemnat că nimeni nu a avut responsabilitatea legală de a face lucrări de reabilitare sau întreținere.
Sursele de finanțare și calendarul exact al lucrărilor urmează să fie stabilite, în condițiile în care Pasajul Basarab este una dintre cele mai importante artere de circulație ale Bucureștiului.
Pasajul Basarab a fost deschis circulației pe 18 iunie 2011, un proiect care fusese preluat în 2008 de fostul edil Sorin Oprescu, iar costul lucrărilor s-a ridicat la 255 de milioane de euro.
