Un nou studiu indică faptul că persoanele diagnosticate cu tulburări de alimentație pot rămâne expuse unui risc crescut pentru diverse probleme de sănătate timp de până la un deceniu după stabilirea diagnosticului.
Analiza, realizată în Marea Britanie și publicată în revista BMJ Medicine, arată că riscurile rămân semnificativ mai mari pentru afecțiuni metabolice, hepatice, osoase și psihice, comparativ cu populația generală, conform news.ro.
Tulburările de alimentație, precum anorexia nervoasă, bulimia nervoasă sau tulburarea de alimentație compulsivă, afectează aproximativ 16 milioane de persoane la nivel mondial. Aceste afecțiuni, caracterizate prin comportamente alimentare anormale și preocupări excesive legate de greutate și imagine corporală, pot avea un impact de lungă durată asupra organismului.
Cercetătorii au analizat datele a aproximativ 24.700 de persoane diagnosticate cu o tulburare de alimentație și le-au comparat cu cele ale unui grup de circa 493.000 de persoane cu profil similar, dar fără un astfel de diagnostic.
Femeile și adolescentele au reprezentat 89% din grupul studiat, iar distribuția tipurilor de tulburări a inclus 15% cazuri de anorexie, 21% de bulimie și 5% tulburare de alimentație compulsivă, restul fiind forme nespecificate.
În primul an după diagnostic, persoanele cu tulburări de alimentație au prezentat riscuri semnificativ crescute pentru boli hepatice, insuficiență renală, osteoporoză, diabet, insuficiență cardiacă, depresie, auto-vătămare și comportament suicidar, comparativ cu grupul fără tulburări de alimentație. Deși aceste riscuri au scăzut la cinci și zece ani, ele au rămas totuși peste nivelul populației generale.
Autorii studiului subliniază importanța monitorizării continue a persoanelor cu antecedente de tulburări de alimentație, având în vedere impactul acestor afecțiuni pe termen lung asupra sănătății fizice. Ei atrag atenția și asupra unor limitări ale cercetării, precum lipsa informațiilor privind severitatea tulburărilor în cazul fiecărui pacient, un factor care poate influența evoluția medicală.
Participanții cu tulburări de alimentație au avut, totodată, o probabilitate mai mare de a prezenta alte probleme de sănătate, în special tulburări psihice, înainte de diagnostic. Aceste condiții preexistente pot agrava evoluția tulburărilor de alimentație și pot contribui la riscurile ulterioare.
Chiar și în aceste condiții, rezultatele oferă o perspectivă importantă asupra consecințelor îndelungate ale acestor afecțiuni.
Cercetătorii recomandă medicilor de familie să colaboreze îndeaproape cu specialiștii pentru a sprijini recuperarea pacienților, mai ales în cazurile în care nevoile acestora sunt prea complexe pentru intervențiile de intensitate redusă, dar nu suficient de severe pentru a primi suport medical de specialitate.
