Din cauza condițiilor din închisori, Germania ezită să predea României un cetățean român condamnat pentru conducere fără permis. Autoritățile de la București au solicitat ca românul să revină în țară pentru a executa sentința, dar un judecător german s-a adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a afla dacă închisorile din România respectă drepturile fundamentale ale omului.
Cetățeanul român a fost condamnat în 2015 la un an și opt luni de închisoare pentru conducere fără permis, iar autoritățile române au emis un mandat european de arestare pe numele acestuia. Prins la Bremen în Germania, la finele anului trecut, românul este în prezent deținut într-o închisoare germană.
Solicitată să returneze cetățeanul român țării de origine pentru executarea pedepsei, instanța competentă din Germania s-a adresat CJUE pentru a afla dacă este obligată să predea imediat condamnatul sau poate condiționa returnarea de îndeplinirea de către România a unor standarde minime privind condițiile din închisori, astfel încât să nu fie încălcate drepturile omului.
Rezerva judecătorului din Germania pleacă de la numărul mare de condamnări ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca urmare a condițiilor precare din închisori. Jurisdicția CEDO relevă că multe dintre închisorile românești sunt supra-aglomerate, iar celulele, foarte mici și sordide, nu dispun de încălzire sau apă caldă, aerisire sau lumină suficientă și nici de intimitate elementară.
În majoritatea penitenciarelor românești au fost găsite deficiente în această privință, iar nu mai devreme decât la începutul acestei luni CEDO a condamnat din nou România într-un caz care viza condiții improprii la trei penitenciare, Galați, Rahova și Jilava.
Cazul pune în discuție mandatul european de arestare
CJUE va audia luni părțile implicate în proces, intervenția României fiind aprobată deja de Guvern. Surse guvernamentale au declarat pentru Profit.ro că partea română va susține că refuzul autorităților germane de a preda cetățeanul român țării de origine pune în discuție decizia Consiliului European prin care s-a aprobat mandatul european de arestare, valabil în toate statele membre ale Uniunii Europene.
Mandatul european de arestare reprezintă o decizie judiciară emisă de un stat membru în vederea arestării și predării de către un alt stat membru a unei persoane căutate, pentru efectuarea urmăririi penale sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Statele membre execută orice mandat european de arestare, pe baza principiului recunoașterii reciproce.
CITEȘTE ȘI Kovesi: Liberarea condiționată trebuie dispusă după ce persoana condamnată a achitat prejudiciul Conform surselor citate, având în vedere durata relativ îndelungată a condamnării, instanța germană ar fi trebuit să respecte mandatul european de arestare și să predea imediat cetățățenul român autorităților de la București, mai ales că persoana respectivă este recidivistă.
De altfel, Germania se judecă și cu Ungaria într-un caz similar, deoarece refuză să returneze pe baza mandatului de arestare european un cetățean maghiar acuzat de o serie de furturi, motivul invocat fiind tot condițiile improprii de detenție.
Surse guvernamentale au precizat pentru Profit.ro că, în ambele cazuri, mai multe state europene vor avea intervenții pentru a susține punerea în aplicarea a mandatului european de arestare.
