România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete ca urmare a poziției sale geografice și a caracteristicilor topografice, și numai în vara 2024 valorile medii de temperatură au fost cu 0,69 grade Celsius peste media din intervalul 2011 - 2020, atenționează specialiștii în climatologie, într-un raport.
"România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete datorită poziției sale geografice și caracteristicilor topografice. Existența Mării Negre și, mai ales, întinderea Munților Carpați induc o serie de particularități în condițiile climatice predominante. Date recente arată că au existat creșteri ale intensității și duratei valurilor de căldură, care s-au întins pe mai multe zile, la scară globală. Tendința vine în special în ultimele două decenii și știm că viitoarele valuri de căldură vor dura mai mult și vor avea temperaturi mai ridicate. Asta arată un nou raport - că la scară globală există o creștere clară a numărului de nopți și zile calde și o scădere a numărului de nopți și zile reci", se menționează în analiza dată publicității de platforma InfoClima.
Potrivit sursei citate, pe parcursul deceniului 2011-2020, zonele cele mai favorabile pentru apariția fenomenelor de secetă au fost situate în principal în partea de vest și în partea de sud-est a țării, scrie Agerpres.
"La începutul acestei veri, grindina a afectat multe județe din România precum Harghita, Covasna, Bistrița-Năsăud și Iași (Răducăneni), provocând pagube însemnate la nivel local. Analiza proceselor fizice care duc la apariția grindinei ne permit să prognozăm că schimbările climatice și încălzirea climei vor duce la o posibilă schimbare a furtunilor cu grindină. Astfel, datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină, dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni. Furtunile care produc grindină sunt fenomene severe cu impact mare. Spre deosebire de temperatură, pentru grindină nu avem observații pentru o perioadă suficient de mare de timp astfel încât să putem construi un trend. Din măsurătorile realizate la stațiile meteo știm că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,1 grade Celsius față de perioada pre-industrială (1850-1900)", se arată în document.
Pe acest fond apare și problema miturilor despre schimbările climatice, care a dus la creșterea gradului de scepticism al oamenilor.
Pe lista acestor mituri se regăsesc: "Schimbările climatice nu au nicio influență asupra fenomenelor meteorologice extreme", "Vremea rece dovedește că încălzirea globală nu este reală" sau "Evenimentele meteo extreme sunt naturale și au avut mereu această frecvență".
Experții în climatologie demontează aceste teme false și susțin că, "în ultimii ani, dezinformările privind știința din spatele schimbărilor climatice au căpătat amploare mai ales în sfera online, acest fapt având consecințe vizibile în discursul public dar și cel politic". "Consensul oamenilor de știință este cât se poate de clar: schimbările climatice și efectele acestora ne afectează pe toți, situația se poate înrăutăți însă printr-un efort colectiv putem combate acest fenomen în puținul timp rămas", afirmă aceștia.
Datele privind evoluția valurilor de căldură în România și Europa de Est, în ultimii aproximativ 70 de ani, indică o creștere semnificativă din punct de vedere statistic atât a durate, cât și a frecvenței valurilor de căldura pentru perioada 1950-2023. Astfel, majoritatea regiunilor a înregistrat o creștere a duratei valurilor de căldură între 10 și 15 zile, în timp ce sud-vestul și estul țării (în apropierea Mării Negre) înregistrează o creștere mai mare de 25-30 zile în decursul în ultimilor 74 de ani.
În perioada 31 mai - 31 iulie 2024, România a fost lovită de cel mai lung și intens val de căldură din istoria recentă, iar din cele 62 de zile, 46 au întrunit condiții de val de căldură, echivalentul a 75% din întreaga perioadă.
De altfel, vara 2024 a adus temperaturi cu 0,69 grade Celsius peste media perioadei de referință (1991-2020) și a depășit recordul stabilit în vara anului 2023 (de 0,66 grade Celsius). În Europa, vara acestui an a stabilit un record cu 1,51 grade Celsius, comparativ cu media din intervalul 1991-2020. Recordul anterior a fost de 1,34 grade Celsius, fiind raportat în anul 2022.
"O analiză recentă a ciclonului extratropical Boris, care a provocat inundații devastatoare în Europa Centrală și de Est cu ramificații și în România, confirmă ceea ce specialiștii din întreaga lume avertizează de ani de zile: schimbările climatice influențate de activitatea umană duc la schimbări în caracteristicile fenomenelor meteorologice extreme. Pe 30 și 31 august 2024, sud-estul României a fost lovit de precipitații intense, asupra unei zone cu presiune scăzută cvasi-staționară (ciclon extratropical) situată deasupra Mării Negre. Acest ciclon a produs cantități mari de precipitații, care au dus la inundații. În doar 24 de ore, cantitatea de precipitații a atins 100 mm în multe localități din zona litoralului Mării Negre. Conform Administrației Naționale "Apele Române" au fost raportate valori cumulate ale precipitațiilor de 225,9 mm la Mangalia, 145 mm la Agigea și 118 mm la Tuzla", se precizează în raportul de specialitate.
Platforma InfoClima se autointitulează ca fiind "o agenție de presă specializată pe schimbări climatice" și funcționează printr-o rețea de cercetători care publică articole în jurul acestui subiect vast.
