Vremea va fi instabilă în luna mai, zilele însorite și calde, uneori chiar caniculare, alternând cu zilele reci și ploioase, în timp ce ploile vor avea adesea caracter torențial, conform caracterizării climatice a acestei luni, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
Temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8 grade Celsius, iar cea minimă de -16 grade. La București, maxima termică consemnată până în prezent de meteorologi este de 36,9 grade Celsius, în timp ce minima a coborât până la -1,1 grade Celsius.
„Luna mai se caracterizează, în general, printr-o creștere a instabilității atmosferice, pe fondul creșterii temperaturii. În această lună, perioade cu zilele însorite și calde (uneori caniculare) alternează cu perioade cu zile reci și ploioase, iar ploile au adesea caracter torențial (...) Pot avea loc advecții de mase de aer polar care generează temperaturi minime sub limita de îngheț, iar în zona montană, fenomene de ninsoare și viscol, dar pot avea loc și advecții de aer foarte cald, tropical, ce pot genera creșteri puternice ale temperaturii”, afirmă meteorologii.
Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961 - 2023 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961-2023) are valori mai mari de 18 grade Celsius în extremitatea sud-vestică a Olteniei. Valori medii lunare între 16 și 18 grade sunt caracteristice zonelor de câmpie (Câmpia de Vest, Câmpia Română, Câmpia Moldovei) și luncă, zonelor joase din Dobrogea și a celor din Delta Dunării.
Valori medii între 12 și 16 grade Celsius se întâlnesc în Dealurile Vestice, în Maramureș, în cea mai mare parte a Transilvaniei și a Moldovei, pe areale extinse din Dobrogea și în Subcarpați. În zona montană, dar și în depresiunile intramontane, valorile temperaturii medii se situează între 6 și 12 grade Celsius.
Potrivit datelor ANM, temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8 grade Celsius, înregistrată la Mărculești (județul Călărași), în 27 mai 1950. În aceeași zi, s-au înregistrat maximele absolute și la stațiile meteorologice București-Filaret (36,6 grade Celsius) și București-Afumați (35,5 grade Celsius). „Menționăm că în perioada 25 - 28 mai 1950, mai ales în jumătatea de sud a României, în Transilvania, în centrul și sudul Moldovei, temperatura maximă absolută a depășit 32 de grade Celsius la peste 35 de stații meteorologice”, arată ANM.
La București, temperatura maximă absolută a lunii mai este de 36,9 grade Celsius, înregistrată la stația meteorologică București-Băneasa, în 13 mai 1958.
Ani în care s-au înregistrat valori mari ale temperaturii maxime absolute în luna mai, majoritatea peste 30 de grade Celsius sunt: 2006, 1996, 1969, 1958, 1950, etc. În topul anilor cu cele mai calde luni mai se regăsesc: 1968, 1996, 2002, 2003, 2007, 2013, 2018.
În ceea ce privește temperatura minimă absolută a lunii mai, în România, aceasta este de -16 grade Celsius și a fost înregistrată la stația meteorologică Vf. Omu, în zilele de 14 și 15 mai 1940.
„Temperaturi minime foarte scăzute, în luna mai, s-au mai înregistrat și în anii: 2007, 1995, 1988, 1976, 1965, 1952. Anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de stații meteorologice, 37, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute, mai ales în zilele de 2 și 3 mai, în cea mai mare parte, valorile fiind sub 0 grade Celsius, iar în zona montană sub -11 grade (-11,2 grade Celsius la Călimani și -11,8 grade la Ceahlău Toaca). În topul anilor cu cu cele mai reci luni mai se regăsesc: 1961, 1970, 1978, 1980, 1991”, potrivit meteorologilor.
La București, minima absolută a acestei luni este -1,1 grade Celsius, înregistrată în data de 3 mai 2007, la stația meteorologică București-Băneasa. La stațiile meteorologice București-Filaret și București-Afumați, temperatura minimă absolută este -0,2 grade, în data de 7 mai 1915 și respectiv -0,1 grade, în data de 11 mai 1953.
Din punct de vedere al precipitațiilor, luna mai se remarcă prin creșterea intensității acestora, ca urmare a apariției averselor de ploaie, însoțite uneori și de descărcări electrice și grindină. Din datele înregistrate în perioada 1961 - 2023, la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că precipitațiile medii multianuale sunt mai mici de 50 mm doar în Dobrogea, estul extrem al Câmpiei Române și sudul extrem al Moldovei.
În Câmpia Română și Câmpia de Vest, în Podișul Moldovei și vestul Transilvaniei, valorile multianuale de precipitații sunt cuprinse între 50 și 75 mm. În cea mai mare parte a Transilvaniei, în Maramureș, în Podișul Sucevei, în zonele subcarpatice și în zonele montane joase, precipitațiile medii multianuale se situează în intervalul 75 - 125 mm. În zona montană înaltă din Carpații Meridionali și din nordul Carpaților Orientali acestea depășesc 125 - 150 mm.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitații, înregistrată la stațiile meteorologice din România, este de 392,4 mm, la Stâna de Vale, în anul 2021. La București, cantitatea lunară maximă absolută de precipitații din mai este de 259,7 mm, înregistrată la București-Filaret, în anul 1971. În același an a fost înregistrată și maxima absolută la stația meteorologică București-Afumați, aceasta fiind 247,7 mm. La București-Băneasa, maxima absolută a cantității de precipitații este 233,4 mm, înregistrată în 2012.
În topul anilor cu cele mai ploioase luni mai se enumeră: 1970, 1971, 1991, 2012, 2019, iar în topul anilor cu cele mai secetoase luni mai: 1969, 1982, 1986, 1992 și 2000.
