Primele rezultate ale Recensământului: Populația României numără 19,05 milioane de persoane, din care 51,5% sunt femei. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat primele date provizorii pentru Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021.

Acestea arată că populația rezidentă a României era de 19.053.800 de persoane, la finalul lui 2021, din care: 9.808.300 (reprezentând 51,5%) de sex feminin și 9.941.200 (reprezentând 52,2%) în mediul urban, scrie News.ro.

CITEȘTE ȘI LEGE Bacșișul, fiscalizat din prima zi a anului viitor. Cum vei plăti la restaurant și cum le vei putea "mulțumi" chelnerilor

Față de populația rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut locuitori - 1.067.800 persoane. Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori.

”Primele date provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) prezentate la finele anului 2022, conform calendarului de diseminare, sunt: - populația rezidentă a României = 19.053.800 persoane (19.053.815 persoane), din care: 9.808.300 (reprezentând 51,5%) de sex feminin și 9.941.200 (reprezentând 52,2%) în mediul urban”, arată datele INS.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 de ani și peste).

Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).

Deși numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115.700 de persoane, ponderea lor în total populație a urcat ușor la 16,1% (față de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populației de 65 de ani și peste în total populație a înregistrat o creștere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021).

CITEȘTE ȘI Patinoarul din Parcul IOR - închis de autorități

Astfel, raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021). Față de populația țintă estimată pentru momentul de referință al recensământului, respectiv 1 decembrie 2021, populația rezidentă provizorie este mai mare cu numai 30.000 persoane (respectiv cu numai 0,2% mai mult).

”Față de populația rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1.067.800 persoane). Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153.900 persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7.700 locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puțin). În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166.400 persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67.800, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61.100, reprezentând 9,3%)”, arată datele INS.

Structura etnică și confesională a populației rezidente a României

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici.

Ca urmare, structurile prezentate pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente. Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568.900 persoane (din totalul celor 19.053.800 persoane care formează populația rezidentă a României).

CITEȘTE ȘI LISTA Țigările, inclusiv brandurile istorice, se scumpesc pentru a patra oară în acest an. Un pachet costă cu 2 lei mai mult decât la finalul anului trecut

S-au declarat români 14.801.400 persoane (89,3%).

Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002.200 persoane (6% de la 6,5% în 2011), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4% față de 3,3% în 2011).

Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) și turci (20.900 persoane).

Potrivit liberei declarații a celor 16.551.400 persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.

Structura confesională a fost declarată de 16.397.300 persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% (față de 86,5% în 2011, în scădere de la 16,3 milioane la 13,9 milioane de locuitori) dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală.

Ponderi între 0,4% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%.

CITEȘTE ȘI Protestele salariale de la ELCEN au încetat, toate cele 4 CET-uri bucureștene funcționează normal

S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici 0,9% din totalul populației.

Structura populației rezidente pe stări civile

Aproape jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.495.500 bărbați și 4.629.700 femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente.

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16% nivel superior.

La RPL2021 erau analfabete 143.600 de persoane (față de 245.400 la RPL2011).

Structura populației după statutul activității curente

Populația activă este de 8.185.000 de persoane, fiind compusă din 7.689.000 persoane ocupate și din 496.100 șomeri. Populația inactivă cuprinde 10.868.800 persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32%).

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Banca Transilvania va plăti indemnizații temporare angajaților de la 1 ianuarie, pentru a-i proteja de inflație, și va crește valoarea tichetelor de masă

Până la finalul lunii ianuarie 2023, acești indicatori vor fi diseminați și la nivel de județ. Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, începând cu luna mai a anului viitor și până la finalul anului 2023.

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.

Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.