Datele centralizate în baza sesizărilor indică de asemenea că țintele infractorilor sunt, în general, din mediul urban, dar și că metoda folosită de aceștia s-a schimbat, comparativ cu anul 2024. Acum se solicită bani, în timp ce în trecut victimelor li se cerea să instaleze aplicații malițioase pe telefoanele mobile, scrie News.ro.
Datele centralizate de Poliția Română privind fraudele online cu investiții sau criptomonede arată că mediul de rezidență are influență asupra riscului de victimizare prin această metodă, 78%, mai exact 992 de persoane provenind din mediul urban.
"Statutul ocupațional al victimei este important în producerea fraudelor cu investiții online întrucât 41,9% dintre victime erau pensionari, iar 41,1% erau persoane angajate la momentul comiterii faptei. Persoanele cu vârsta între 46 și 75 de ani au fost cele mai predispuse să devină victime ale fraudelor de acest tip, 64,1% dintre victime încadrându-se în acest interval. Vârsta minimă a victimelor a fost de 16 ani, iar cea maximă de 91 de ani. Persoanele având cel mult studii medii au devenit cel mai des victime ale fraudelor cu investiții online (50,8% dintre victime), însă nici persoanele cu studii superioare nu au fost ferite de acest mod de operare (38,8%). Cel mai frecvent au fost victime ale înșelăciunilor prin investiții persoane cu studii medii, vârsta între 66 și 75 de ani", arată profilul conturat de autorităților, în baza datelor din reclamațiile primite.
Același studiu arată o schimbare în ceea ce privește modul de operare cel mai des întâlnit în cazul fraudelor informatice cu investiții online. Dacă în primele 9 luni ale anului 2024, instalarea de aplicații reprezenta modul principal prin care victimele erau păcălite să trimită bani (66,05% dintre situațiile reclamate), anul acesta atacatorii au cerut victimelor trimiterea de bani (74,8% dintre cazurile semnalate), cel mai adesea promițându-li-se în schimbul sumelor trimise investirea în acțiuni (în 685 de situații, ceea ce reprezintă 51,5% din total), și, mai rar, criptomonedele (318 situații, reprezentând aproximativ 24%).
"În 1.038 de situații prejudiciul a fost plătit în lei, totalul fiind de peste 58 de milioane de lei. În 125 de situații suma plătită a fost în euro, prejudiciul total fiind de peste 2 milioane de euro. În 193 de situații prejudiciul a fost plătit în dolari, iar totalul a fost de aproape 6 milioane de dolari. Au existat și situații în care victimele au efectuat plățile cu ajutorul criptomonedelor deținute anterior, în speranța obținerii unor câștiguri", mai arată datele centralizate de Poliția Română.
Studiul "Analiza fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede" și analiza comparativă a datelor colectate și prelucrate, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026 au fost realizate de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române, scopul acestuia fiind conturarea unui profil al victimelor acestui tip de infracțiune.
Metoda utilizată a fost analiza statistică a sesizărilor înregistrate în primele 6 luni ale anului 2026 la nivelul Poliției Române privind înșelăciunile săvârșite în mediul online prin investiții, de obicei acțiuni sau criptomonede, așa cum sunt aceste fapte definite în Noul Cod Penal.
Au fost analizate datele obținute din 1.252 de sesizări înregistrate la nivel național, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026 de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și de inspectoratele de poliție din județe.
















