În restaurantele, barurile și terasele de pe litoral, turiștii sunt în mare parte cu dare de mână. Cei mai mulți lasă bacșiș ospătarilor care le zâmbesc și intră în vorbă cu ei.
Le dau în general 10% peste nota de plată, dar pot pune și mai mult. Angajații care îi servesc spun că, paradoxal, cei care nu par să aibă mulți bani sunt mai generoși.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Atitudinea cântărește cel mai mult în decizia clientului de a lăsa bacșiș, arată Știrile Pro TV.
La restaurant, unii clienți se orientează și după cât de gustoasă a fost mâncarea.
Într-o seară mai bună, bacșișul ajunge la 550 de lei.
La finalul zilei, din suma rezultată în plus este scăzut impozitul, iar restul este împărțit.
Statisticile arată că în țările din Europa, între care și România, clienții lasă în medie 10% din valoarea notei de plată. Sunt însă și câteva țări cum ar fi Norvegia, Serbia, Polonia sau Austria unde se lasă chiar și 15-20% din valoarea consumației, în timp ce în Danemarca sau Moldova clienții nu lasă bacșiș deloc.
Anul trecut, Executivul a introdus o nouă impozitare pentru banii primiți sub formă de bacșiș, prin care se estima că se vor colecta 95 de milioane de lei, însă suma reală nu se ridică la așteptări.
La ianuarie a fost însă semnalat că, în acest prim an 2023, statul a colectat o sumă de doar 26 de milioane de lei prin intermediul noii impozitări pe bacșiș.
Profit.ro a semnalat problema în vara anului trecut.
În primele șase luni ale anului 2023, statul a colectat doar 6 milioane de lei. Jumătate din această sumă provenea însă de la impozitele plătite de restaurantele și barurile din București, iar cele mai mici taxe au fost încasate de unitățiile HoReCa din județele Vaslui, Sălaj și Tulcea.
Impozitarea bacșișului a fost setată la 10% din suma încasată de restaurante sau baruri, iar Executivul a decis să impună aplicarea acesteia încă de la finele anului trecut, începând cu anul 2023, iar astfel, de la data de 1 ianuarie 2023, firmele au fost obligate să facă modificări majore la bonurile lor fiscale și să evidențieze distinct pe bon sau pe notă de plată bacșișul.
Suma colectată ca urmare a introducerii acestei taxe a fost considerată venit cu reținere la sursă, iar odată ce este plătită, banii sunt distribuiți atât spre angajator cât și spre angajați.
În plus, deși legea susținea că nerespectarea acestor reguli duce la aplicarea de amenzi contravenționale cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei, majoritatea restaurantelor și a barurilor încă nu au făcut modificările necesare pentru a acita acesta sume, în special când bacșișul este plătit cash. Atunci când această sumă este achitată cu cardul, nota de plată menționează clar care este suma achitată pentru serviciul prestat, și care este suma aferentă bacșișului, numit de multe ori „tips” în industria alimentară și HoReCa.
Alegerea de a introduce această taxare pe bacșiș nu a fost împărțită de toți membri Guvernului. Premierul de la acel moment, Florin Cîțu, a afirmat că este de acord cu o transparentizare a bacșișului, însă are rezerve legate de impozitarea acestuia pentru că atunci când sunt introduse taxe, efectele sunt directe și indirecte.
Întrebat despre o propunere lansată de reprezentanții HoReCa privind impozitarea bacșișului cu 10%, măsură care ar aduce la buget 95 milioane de lei într-un an, premierul a transmis: „Aș vrea să discut acest lucru și cu cei care primesc bacșișul, să văd dacă ei sunt de acord. Eu știu această măsură, am mai văzut-o. Sunt de acord cu a avea o transparentizare a bacșișului, dar cu impozitarea, știți foarte bine că am rezerve de fiecare dată. Când introducem taxe, efectele sunt directe și indirecte și, până la urmă, aș vrea să știu care este impactul indirect și asta nu îmi spune nimeni deocamdată și aș vrea să discut cu ei despre asta”.
