Persoanele care revin la serviciu mai devreme de termenul limită al concediului pentru creșterea copilului ar putea primi jumătate din indemnizația corespunzătoare perioadei rămase, în locul stimulentului lunar de inserție, care în prezent reprezintă 85% din salariul minim brut pe economie.
Un proiect de lege depus recent la Parlament propune o astfel de modificare a legislației în vigoare, arătând că stimulentul de inserție nu este suficient pentru a-și atinge scopul pentru care a fost introdus.
Potrivit legislației actuale, persoanele care, în perioada în care sunt îndreptățite să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului, revin într-o formă de activitate economică și obțin venituri supuse au dreptul la un stimulent de inserție lunar.
Până anul acesta indemnizația de inserție era la stabilită la valoarea indicatorului social de referință, care este de 500 lei. În urma modificării legislației, din aprilie anul acesta, stimulentul de inserție este stabilit la 50% din cuantumul minim al indemnizației pentru creșterea copilului, care, potrivit legii, nu poate fi mai mic de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată. Având în vedere că salariul minim brut pe economie a ajuns, de la 1 mai, la 1.250 lei, venitul de inserție ar fi doar un pic mai mare, respectiv 531 lei.
În motivarea proiectul de lege, acest stimulent de inserție este considerant insuficient atât pentru a convinge părinții să se întoarcă mai devreme la muncă, cât și pentru a asigura creșterea copiilor.
CITEȘTE ȘI DNA a început urmărirea penală a lui Tăriceanu, pentru mărturie mincinoasă în dosarul Fermei Băneasa Prin urmare, proiectul de lege propune ca “persoanele beneficiare ale indemnizației lunare pentru creșterea copiilor, ce își reiau activitatea înainte de expirarea termenului legal al concediului pentru creșterea copilului, au dreptul la plata a 50% din indemnizația cuvenita pentru toată perioada rămasă în care ar fi încasat această indemnizație, fără stimulentul de inserție”.
“Acest cuantum de 50% din indemnizația cuvenită ar fi un ajutor acordat de stat pentru o minimă îngrijire oferită copiilor și ar stimula reintegrarea mai rapidă în câmpul muncii a persoanelor beneficiare ale concediului de creștere, întrucât stimulentul de inserție este insuficient. Pe de altă parte, această revenire a părinților în activitate ar aduce venituri suplimentare bugetului de stat, prin încasarea impozitelor legale prevăzute în Codul fiscal”, sunt argumentele în sprijinul inițaitivei.
Conform proiectului, efortul bugetar suplimentar ar fi de 45,5 milioane lei anual, sumă din care ar mai fi reduse impozitele prevăzute de lege pentru veniturile câștigate de părinții care revin la muncă.
Idemnizația pentru creșterea copilului este în prezent stabilită la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului.
