Întrebat dacă urmează o reclasificare a localităților care nu mai corespund unui anumit standard ca număr de locuitori pentru a fi oraș sau municipiu, Cseke Attila a spus că a fost făcută o analiză 'strict profesională' la nivelul ministerului privind rangul localităților în România, susținând că 'niciun alt criteriu nu a fost luat în considerare'.
El a menționat că, în Legea 351 - Planul de amenajare a teritoriului național, sunt niște criterii pe care trebuie să le întrunească un oraș, o comună, un municipiu, scrie Agerpres.
'Uitându-ne pe aceste criterii și pe datele din Recensământul populației, pentru că principalul criteriu se referă la populație, putem să vedem următorul lucru: din 103 municipii, 57 nu respectă acest criteriu, care astăzi este de 40.000 de locuitori pentru un municipiu. La orașe, din 216, 146 de orașe nu respectă acest criteriu demografic care este de 10.000 de locuitori. De asemenea, avem 45 de comune astăzi care au un număr de locuitori mai mare de 10.000, deci ar trebui să ajungă la rangul de oraș. Din cele 45, avem două comune care chiar depășesc 40.000 de locuitori, Florești și Chiajna, și ar trebui să ajungă la rangul de municipiu, și avem și trei orașe - Bragadiru, Voluntari și Popești Leordeni, în zona metropolitană a Bucureștiului, care astăzi sunt orașe, dar au peste 40.000 de locuitori, deci ar trebui să fie municipiu văzând numai strict acest criteriu demografic', a explicat ministrul.
Cseke Attila a adăugat că această analiză va continua.
'Dacă ne uităm în cei 25 de ani sau 24 de ani de când avem în vigoare aceste criterii, abordarea din punct de vedere al amenajării teritoriului național nu a fost o abordare consecventă. Pe partea legislativă, da, dar pot să vă spun ce s-a întâmplat în 2001, când s-au aprobat aceste criterii pentru prima dată. Până atunci nu am avut asemenea criterii. Dar din momentul aprobării criteriului, am făcut o radiografie la acel moment și la acel moment aveam 13 orașe și 13 municipii care nu respectau criteriile de atunci. Care criterii de atunci nu erau criteriile de astăzi. Criteriile de atunci erau de 5.000 de locuitori la orașe și de 25.000 de locuitori la municipii', a spus acesta.
În 2007, criteriile s-au modificat, iar pragurile au fost urcate la 10.000 și la 40.000, ele fiind în vigoare și astăzi.
'Dacă ne uităm din 2001 cum am evoluat pe această chestiune, atunci putem să spunem că în 2001 am avut 26 de UAT-uri care nu îndeplineau acest criteriu demografic, astăzi avem 205 orașe și municipii care nu respectă acest criteriu, în condițiile în care, în același timp, avem 48 de comune care ar trebui să urce mai sus, ca orașe și municipii. Această analiză a fost făcută, analiza va continua, pentru că nu este singurul criteriu pentru determinarea rangului unei localități, și când o să finalizăm analiza și pe celelalte criterii vom veni în coaliție să vedem în urma acestei analize care este decizia și care este modalitatea de abordare a acestei problematici', a arătat ministrul.
Acesta a afirmat că, din punctul său de vedere, cel puțin la stadiul actual al analizei, este necesară o scădere a pragului, a criteriului demografic.
'Este evident că ceea ce era o perspectivă la începutul anilor 2000, în 2025 e o altă perspectivă, chiar dacă avem și exemple în care orașe au crescut ca număr de populație, dar nu este o tendință majoritară și atunci dacă ne uităm la criteriul din 2001, unde am avut 25.000 la municipii și 5.000 la orașe, chiar dacă poate nu atât de mult, va trebui, după părerea noastră, să mai reconsiderăm criteriile care sunt destul de înalte astăzi cu 40.000 și cu 10.000', a conchis Cseke Attila.
