Mutarea forțată sau chiar exproprierea persoanelor care refuză să părăsească locuințe nesigure în cazul unui cutremur pentru a permite consolidarea acestora, stoparea vânzărilor de case pentru tineri construite de ANL, realizarea de locuințe sociale mai restrânse ca suprafață și rezervarea programului Prima Casă doar celor cu un anumit venit sunt unele dintre planurile Guvernului. Supraaglomerarea locuințelor din România este cea mai ridicată din UE.
Una dintre cele mai importante măsuri incluse într-un document redactat la nivelul Guvernului este crearea unui cadru legal care să interzică locuirea în structuri nesigure, prin promovarea unei noi Legi a locuinței.
Această nouă lege va impune evacuarea structurilor de locuit nesigure, dar legată de o clauză care să oblige primarii să sprijine persoanele evacuate, fie prin cazarea temporară a acestora în locuințe de necesitate, fie prin acordarea unor subvenții/vouchere care să acopere din costurile de închiriere a unei locuințe private.
CITEȘTE ȘI Clădire rezervată studenților, în prag de prăbușire la cel mai mic cutremur. Guvernul scoate peste 22 milioane euro din buget pentru a evita o catastrofă "În cazul în care mutarea proprietarilor din locuințele nesigure (care reprezintă pericol pentru viața proprietarilor/locatarilor) nu este posibilă datorită refuzului proprietarilor, se propune instituirea unui mecanism de expropriere și consolidare a respectivelor locuințe", este măsura dură gândită la nivelul Guvernului.
În paralel, pentru a crește fondul de locuințe publice, Guvernul va stopa vânzarea locuințelor pentru tineri construite de Agenția Națională a Locuințelor (ANL). Totodată, pentru a reduce cheltuielile curente cu utilitățile și întreținerea locuințelor sociale, ocupate preponderent de familii cu venituri reduse, dar și pentru a putea construi mai multe locuințe sociale pe un anumit teren, Guvernul va reduce suprafețele minimale prevăzute de Legea 114/1996 în cazul acestor locuințe sociale.
Astăzi, suprafețele minimale pentru o locuință sunt:
Guvernul este pregătit să schimbe și programul Prima Casă, considerând că plafonul de garantare de 60.000-70.000 euro nu este destul de eficient în filtrarea și orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistență. În viziunea guvernanților, un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluție în această privință. Astfel, eligibilitatea pentru obținerea garanției din cadrul programului Prima Casă ar putea să se bazeze pe criteriul de venit.
Este avută în vedere și reformarea subvenției de TVA, în condițiile în care persoanelor care cumpără locuințe private în cadrul unui anumit interval al prețului (mai mic de 86.000 euro sau 380.000 lei) li se oferă o subvenție pentru TVA, mai exact acestea plătesc 5% TVA, comparativ cu TVA normal de 20%. Această subvenție ar fi însă, în opinia autorităților, mult mai eficientă dacă ar fi direcționată în funcție de nivelul venitului, de exemplu către persoane care câștigă mai puțin de venitul mediu la nivel național. Veniturile suplimentare generate astfel ar putea fi alocate altor arii prioritare, inclusiv locuințe publice și reabilitare seismică.
O altă măsură pregătită de Guvern este achiziția obligatorie de către autoritățile locale a clădirilor istorice vacante și neutilizate, pentru a crește stocul de locuințe publice disponibile.
CITEȘTE ȘI Studiu: Un cutremur similar celui din martie 1977 ar provoca daune de 6,6 mld. euro. Asigurările vor acoperi doar un sfert Argumentele guvernanților pentru toate aceste măsuri sunt legate de faptul că amploarea fenomenului migrației din ultimii ani a generat un dezechilibru al cererii și ofertei, cu suprapopularea unor centre urbane și o incidență ridicată a locuințelor neocupate în altele. Procentul locuințelor vacante din România, de 16%, se numără printre cele mai ridicate din lume.
Fondul imobiliar este deteriorat rapid din cauza întreținerii necorespunzătoare și a gestionării inadecvate a clădirilor multifamiliale vechi. De asemenea, multe familii cu venituri scăzute și medii locuiesc în clădiri care sunt monumente istorice sau în clădiri cu risc seismic ridicat, precum și în cartiere dărăpănate, acestea neavând la dispoziție resursele necesare pentru a face îmbunătățirile necesare. Aceste clădiri reprezintă un pericol pentru public și o amenințare la adresa patrimoniului arhitectural al României și a vitalității orașelor, dar pot fi considerate ca oportunități de revitalizare a cartierelor, consideră autoritățile.
"Locuințele publice reprezintă aproximativ 2% din fondul imobiliar și sunt insuficiente, nesatisfăcând cererea, așa cum reiese din listele de așteptare pentru închirierea de locuințe sociale. Proprietatea fragmentată asupra locuințelor alocate necorespunzător din punct de vedere spațial restricționează mobilitatea resurselor către locații mai productive. Piața de închiriere de locuințe este, în mare parte, neoficială și nereglementată, iar unele politici, în contextul actual al pieței, fac imposibilă reorientarea structurilor care au fost situate fără referire la valoarea amplasamentului pe care au fost construite. Acest mod de alocare limitează de asemenea mobilitatea forței de muncă, în special într-un mediu caracterizat de o rată ridicată a șomajului", se arată în document.
Peste 35% din cele 8,8 milioane de locuințe ale țării au nevoie de reparații urgente, iar aceste unități, dintre care multe sunt blocuri de locuințe din perioada socialistă, fac ca multe orașe din România să pară neîngrijite, fiind vorba de peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 cu nevoi de reparații legate de structură, acoperiș și încălzire.
Conform datelor oficiale indicate în document, supraaglomerarea locuințelor din România este printre cele mai ridicate din țările UE. În 2014, rata de supraaglomerare a României a fost de 52,3%, cea mai mare dintre țările UE, depășind de trei ori media de 16,9%. România a fost urmată de Polonia (44,2%) și Bulgaria (43,3%). Rata de suprapopulare în rândul populației expuse riscului de sărăcie din România a fost de 63,7%, depășită de Ungaria cu 71,0%.
