Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea care prevede majorarea cu 40% a punctului de pensie, stabilind că actul normativ este constituțional.
Decizia CCR care dă undă verde majorării pensiilor are însă șanse mici de a fi pusă în practică, remarcă Hotnews. Mai exact, legea merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis care poate să o retrimită la reexaminare în Parlament. Cu un Parlament schimbat față de 2020, noua majoritate PNL-USR-UDMR pot bloca sau modifica proiectul de lege.
La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, Executivul a sesizat Curtea Constituțională în vederea exercitării controlului prealabil de constituționalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 - rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.
În esență, Guvernul reitera în sesizarea adresată CCR argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigențele de previzibilitate ale legii și perspectivele evoluției situației bugetului consolidat și a economiei generale, cu consecința afectării principiului securității juridice.
"În plus, abrogarea unor articole din ordonanța de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii inițiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziții tranzitorii", preciza Executivul.
Potrivit sesizării, parlamentarii "nu au identificat sursele clare de finanțare" pentru majorările propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite și care să reflecte principiul echilibrului bugetar, conform dispozițiilor constituționale.
"Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, așa cum a modificat legiuitorul, și majorarea salariilor profesorilor ar presupune 'un necesar de finanțare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB și 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)'. Or, execuția bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condițiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriașă din cauza creșterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaș în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecția deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acționeze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligația a le îndeplini", explica Guvernul.
Executivul susținea că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza "analizelor și studiilor de impact", reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanțare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la "cel mai mic nivel posibil".
"Distorsionarea construcției bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetățenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situația economică internațională provocată de pandemie și maximă precauție în menținerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetățenilor", arăta Guvernul.
