Interesul familiei pentru școală, prețuirea pe care societatea o arată (generic vorbind) școlii, perspectiva unei recompense – imediate sau de viitor – și, nu în ultimul rând, pornirea lăuntrică a copilului pentru acea activitate sunt factorii motivaționali care pot influența evoluția intelectuală a unui copil. Profesorul trebuie să „deschidă ochii” elevilor și să le stârnească interesul, afirmă Mihai Bălună, profesor de matematică și coordonator al lotului olimpic de matematică.
Kasparov, fost campion mondial pe parcursul a 15 ani consecutivi și cel mai tânăr campion mondial din istoria șahului, vine în premieră la București pentru a participa la o conferință Profit.ro în care va dezvălui secretele unei gândiri strategice în afaceri, ce impact vor avea pentru oameni în scurt timp deciziile politice actuale și cum trebuie să ne folosim concret de tehnologie pentru a avea succes în orice domeniu. El va dezvălui și ce s-a întâmplat în legendarele partide de șah avute cu supercomputerul IBM Deep Blue, urmărite în direct de milioane de oameni în timp real.
În timpul conferinței, Garry Kasparov va împărtăși audienței opiniile sale despre:
- Gândirea strategică și modul în care trebuie folosită în afaceri (studii de caz Boeing și Apple) și cum îți poți folosi intuiția pentru maximizarea avantajelor strategice și luarea deciziilor
- Impactul progreselor tehnologice asupra procesului decizional
- Diferența dintre tacticieni și strategi și cum te poți transforma într-un strateg veritabil, dar și ce rol joacă învățarea continuă și autoanaliza în acest proces
"Vă voi provoca să îmbrăcați haina liderilor și a conducătorilor din diferite domenii de activitate. De la candidații la Președinție, la CEO sau comandanți de navă pe timp de război. Nu este amploarea unei decizii sau a nivelului de conducere. Este procesul. Când vom termina, veți conștientiza mai mult ca oricând abilitățile și punctele dvs forte sau slăbiciunile ca factor de decizie. S-ar putea să nu reușim să schimbăm hardware-ul cu care ne-am născut, adică ADN-ul nostru, dar vom ști cum putem upgrada software-ul nostru! " Garry Kasparov
Redactor: Ce metode folosiți în pregătirea copiilor pentru olimpiadele de matematică? Cum le antrenați gândirea logică?
Mihai Bălună: Pregătirea pentru olimpiadă nu este fundamental deosebită de cea „obișnuită”. În principal, diferența este dată de dificultatea temelor abordate și de faptul că te adresezi unor persoane interesate de ceea ce se întâmplă și curioase să afle cât mai mult.
Gândirea nu se antrenează: ea există sau nu. Rolul profesorului este, eventual, să „deschidă ochii” elevului, scoțând la lumină unele detalii mai puțin evidente.
Red.: Care sunt factorii motivaționali care pot influența evoluția intelectuală a unui copil?
M. B.: Interesul familiei pentru școală, prețuirea pe care societatea o arată (generic vorbind) școlii, perspectiva unei recompense – imediate sau de viitor – și, nu în ultimul rând, pornirea lăuntrică a copilului pentru acea activitate.
Red.: Cât timp trebuie să se pregătească un elev pentru a obține performanțe la olimpiadele internaționale de matematică?
M. B.: Pregătirea începe din prima zi de școală a clasei intâi și constă în parcurgerea lecțiilor din programa școlară. Ea continuă printr-o preocupare sporită pentru disciplina respectivă în gimnaziu și în liceu, materializată în încercarea de a găsi răspunsuri la întrebări din ce în ce mai ingenioase. De altfel, unul dintre criteriile pe care trebuie să le îndeplinească chestiunile de concurs este acela de a putea fi rezolvate folosind doar ceea ce se învață la școală. Așadar, ideea că trebuie „învățat în plus” se aplică mai puțin la matematică. Ceea ce trebuie să fie în plus este preocuparea.
Red.: Prin ce se deosebesc elevii români pe care îi pregătiți față de cei din alte țări la olimpiadele internaționale?
M. B.: Elevii români nu au nimic în plus sau în minus față de ceilalți. Poate, eventual, nu au chiar aceeași abnegație ca asiaticii.
Red.: Cum trebuie să fie relația dintre un profesor și elevul său pentru ca elevul să fie determinat să învețe și pasionat de ceea ce face?
M. B.: În esență, cooperare. În plus, profesorul trebuie să dea dovadă de pasiune, să prezinte lucrurile în așa fel încât să stârnească interesul elevului și să-l încurajeze tot timpul.
Red.: Ce direcții ar trebui să urmeze școala românească în așa fel încât elevii să obțină performanțe și să-și dezvolte abilitățile?
M. B.: În esență, să pună accent pe calitate, nu pe obținerea formală a unor procentaje care să ilustreze o falsă creștere. Oricum, nu performanțele individuale sunt cele care ilustrează calitatea educației.
Red.: Contribuie matematica, exercițiile logice și jocurile strategice precum șahul la dezvoltarea cognitivă a copiilor?
M. B.: Răspunsul este – evident – da.
Red.: Câți dintre tinerii pe care îi pregătiți rămân să studieze în țară și câți aleg universitățile străine?
M. B.: Dintre „olimpicii” de vârf de la matematică, majoritatea aleg studiul în străinătate. Foarte mulți o fac însă pentru a se îndrepta spre cariere profitabile, mai degrabă decât pentru a studia în medii mai competitive.
Red.: În ce domenii aleg tinerii pregătiți de dumneavoastră să lucreze după terminarea studiilor? Sunt atrași mai mult de cercetare, business sau educație, să pregătească elevi pentru olimpiade?
M. B.: Puțini sunt atrași de educație sau de cercetare, iar pregătirea elevilor pentru olimpiade este mai degrabă un hobby decât o ocupație. Factorul material își spune cuvântul.
Red.: Ținând cont că matematica este o știință exactă, poate fi privită și ca o formă de artă care dezvoltă imaginația și creativitatea?
M. B.: Matematica dezvoltă imaginația și creativitatea nu pentru că reprezintă o formă de artă, ci prin faptul că ea este folosită pentru modelarea lumii înconjurătoare, iar pentru aceasta este nevoie, din plin, de ambele calități. Însuși faptul că, pe parcursul învățării, fiecare redescoperă sau reinventează ceea ce au făcut cei de dinaintea lui reprezintă un demers creativ și contribuie la dezvoltarea imaginației. Iar unii reușesc să vadă și lucruri pe care predecesorii nu le-au observat.
