În anul 2022, au funcționat aproximativ 66.000 de unități sanitare. Unui medic (inclusiv medic de familie) i-au revenit, în medie, 267 locuitori, față de 278 locuitori în anul 2021. Spitalele au tratat un număr de 3,2 milioane cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 573.000 cazuri mai multe față de anul 2021, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
”În anul 2022, activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății s-a desfășurat în aproximativ 66.000 unități sanitare (54.000 de unități sanitare în mediul urban și 12.000 în mediul rural), cu peste 700 de unități mai multe decât în anul anterior. Pe principalele categorii de unități, rețeaua sanitară a dispus, în anul 2022, de: 544 spitale, față de 543 spitale în anul 2021; 160 unități sanitare (inclusiv unități asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, la fel ca în anul precedent; aproximativ 14.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 188 unități mai multe decât în anul 2021; peste 16.000 de cabinete stomatologice independente, cu 164 unități mai multe decât în anul precedent; peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 26 cabinete față de anul 2021”, arată datele INS.
Dintre cele 704 de spitale și unități spitalicești asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2022, numai 351 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 269 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi), scrie News.ro.
Rețeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.900 de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în scădere cu 40 de unități față de anul 2021, deservind, în medie, 1.926 locuitori.
Medicina primară, asigurată prin rețeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populației cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea și tratarea unor boli, cât și pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcționat în mediul urban, 6.300 cabinete comparativ cu 4.100 cabinete în mediul rural.
Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulți locuitori (aparținând populației rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban.
Asistența medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unități specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale și stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic și tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.
Rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate și cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenței medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.
În timp ce, în anul 2022, în mediul urban au funcționat 13.000 cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 18 ori mai mic (numai 728 cabinete), numărul mediu de locuitori1 care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate fiind de 16 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.
În anul 2022, la 10.000 locuitori, 13,1 cabinete medicale de specialitate au furnizat, în medie, servicii populației din mediul urban (12,7 cabinete în anul 2021), în timp ce, în mediul rural, asistența medicală de specialitate prin cabinete independente este asigurată, în medie, de 1 cabinet de specialitate la peste 10.000 de locuitori.
Cele 704 spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, în anul 2022, de 135.900 paturi pentru internare continuă (125.700 de paturi în mediul urban și 10.200 de paturi în mediul rural) și de aproximativ 10.000 paturi de spital pentru internare de zi (numai 431 paturi în mediul rural). În 2022, în condițiile relaxării măsurilor de prevenire a pandemiei COVID-19, numărul pacienților care au beneficiat de serviciile spitalelor și unităților asimilate a fost de 3,2 milioane pacienți internați în regim de spitalizare continuă și de 4,5 milioane pacienți internați în regim de spitalizare de zi, cu 1,4 milioane pacienți mai mulți comparativ cu anul 2021 când au fost tratați 6,3 milioane pacienți, atât cu spitalizare continuă, cât și de zi.
Din punct de vedere al asigurării cu paturi, în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare) au fost puse la dispoziția populației 91,4% din totalul paturilor pentru internare continuă și internare de zi, 5% au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 3,6% în spitale mici (unități cu mai puțin de 50 de paturi).
Unul dintre indicatorii relevanți pentru analiza impactului acestei perioade asupra unităților spitalicești este structura paturilor pe specialități. Astfel, din numărul total al paturilor pentru internare continuă, cele mai multe au fost înregistrate la specialitățile psihiatrie (12,1%), chirurgie (10,5%) și interne (8,4%).
Numărul paturilor destinate pacienților cu COVID19, existent la sfârșitul anului 2022, a fost de 6.383, cu 63,8% mai mic decât cel existent la sfârșitul anului 2021. În anul 2022, paturile pentru pacienții internați în regim de internare de zi în spitale și în unități asimilate spitalelor au fost alocate, în ponderea cea mai ridicată, specialităților interne (13,4%), oncologie (11,4%), chirurgie (9,5%) și obstetrică-ginecologie (6,4%).
Durata medie de internare a fost, în 2022, de 7,2 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor, un număr de 8 centre de sănătate cu paturi de spital (6 centre în mediul rural) au acordat asistență medicală cu internare continuă, în cel puțin două specialități, pacienților din mai multe localități, iar durata medie de internare a fost de 9,2 zile/pacient.
Pacienții cu nevoi medicosociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă, în medie, 174,3 zile/pacient în unități medicosociale. Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 150,6 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie, 27,4 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.
Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2022, și-au desfășurat activitatea 71.300 medici, în creștere cu 2.500 față de anul 2021; 21.400 medici stomatologi, în creștere cu 1.400 față de anul 2021; 22.700 farmaciști, în creștere cu 1.200 față de anul precedent; 18.900 asistenți medicali cu studii superioare, în creștere cu o mie față de 2021; 156.700 personal cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 1.100 față de anul 2021 și de 76.600 personal sanitar auxiliar, în creștere cu 0,5 mii față de anul 2021.
Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 70,8%, de 67,2% în rândul medicilor stomatologi și de 89,2% în rândul farmaciștilor.
În anul 2022, față de anul 2021, numărul de medici (exclusiv medici de familie) a crescut cu 2.518, dintre aceștia, aproximativ jumătate fiind medici rezidenți.
Din totalul specialităților în care s-au acordat servicii pacienților, cele mai mari creșteri ale numărului de medici, în anul 2022 față de anul 2021, s-a înregistrat la specialitățile: alergologie și imunologie clinică (60,4%), chirurgie orală și maxilo-facială (38,8%), neurologie pediatrică, oncologie medicală și radioterapie (cu câte 12%).
Specialitățile medicale cu rol important în gestionarea post COVID-19 care au înregistrat creșteri ale numărului de medici față de anul 2021 au fost: cardiologie (8,7%), pneumologie (8,1%), recuperare, medicină fizică și balneologie (6,3%) și neurologie (5,1%). Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență este determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente.
Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, două treimi dintre aceștia desfășurându-și activitatea în mediul urban. În anul 2022, la fel ca în anul precedent, discrepanțele pe medii de rezidență privind asigurarea populației cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori (aparținând populației rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, comparativ cu mediul urban, astfel: în mediul rural au revenit de 11 ori mai mulți locuitori1 unui medic (de 1,9 ori unui medic de familie), de 7,7 ori mai mulți locuitori1 unui medic stomatolog și de 5,3 ori mai mulți locuitori unui farmacist.
