Comisia solicită Danemarcei să transpună integral normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale ale asistenților medicali formați într-un alt stat membru, după ce țara nu a notificat măsurile de încorporare deplină în legislația națională a Directivei (UE) 2024/505 privind recunoașterea calificărilor profesionale ale asistenților medicali generaliști formați în România.
Termenul de transpunere era 4 martie 2025.
Directiva aduce modificări Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale, care vizează facilitarea recunoașterii diplomelor românești obținute înainte de aderarea țării la UE de către asistenții medicali generaliști care au urmat un program special de perfecționare.
Acest program le-a permis participanților să își actualizeze calificările și să îndeplinească cerințele minime prevăzute în Directiva 2005/36/CE, arată Executivul UE.
Punerea în aplicare integrală a legislației este esențială pentru a asigura faptul că absolvenții programului pot obține mai ușor recunoașterea calificărilor lor în alte state membre.
În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat Danemarcei, care are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz, solicitând impunerea de sancțiuni financiare.
Comisia solicită României să transpună corect Directiva Seveso III
Prima dintre proceduri vizează transpunerea incorectă a Directivei Seveso III (Directiva 2012/18/UE) în legislația din România.
Directiva se aplică unui număr de peste 12.000 de instalații industriale din Uniunea Europeană, cum ar fi cele din industria chimică și petrochimică, precum și sectoarelor vânzării angro și depozitării combustibililor. Scopul său este de a preveni accidentele majore (de exemplu, emisii, incendii sau explozii majore) care implică substanțe periculoase, în special substanțe chimice, și de a limita impactul negativ al acestora asupra sănătății umane și a mediului.
Comisia a identificat o serie de deficiențe ale normelor naționale ale României de transpunere a directivei.
În primul rând, deși directiva obligă întreprinderile să reevalueze riscurile ori de câte ori modificările ar putea avea efecte asupra pericolelor de accidente, legislația română nu acoperă situațiile în care forma fizică a unei substanțe periculoase se modifică, chiar dacă o astfel de modificare poate schimba în mod semnificativ profilul de risc al unei instalații, arată Comisia.
În al doilea rând, normele privind participarea publicului nu sunt transpuse corect în legislația română, întrucât nu fac trimitere la deciziile privind stabilirea amplasamentelor, limitând astfel capacitatea publicului de a participa la procesele de amenajare a teritoriului în zonele din apropierea instalațiilor în care sunt prezente substanțe periculoase.
În cele din urmă, normele românești nu prevăd termene specifice pentru informarea și consultarea publicului, în timp ce directiva prevede perioade de consultare rezonabile și eficace.
Comisia solicită României să își prezinte rapoartele pe șase ani în temeiul Regulamentului privind speciile alogene invazive
Comisia a decis să inițieze procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, pentru că nu a transmis rapoartele care trebuiau prezentate până la 1 iunie 2025 în temeiul Regulamentului privind speciile alogene invazive [Regulamentul (UE) nr. 1143/2014].
Regulamentul respectiv stabilește măsuri la nivelul UE cu scopul de a preveni, a reduce la minimum și a atenua impactul negativ al speciilor alogene invazive asupra biodiversității și a serviciilor ecosistemice, precum și impactul aferent asupra sănătății umane și a economiei.
Comisia solicită României să transpună corect normele UE privind asistența judiciară
Comisia a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unor scrisori de punere în întârziere României pentru că nu a transpus corect normele UE privind asistența judiciară pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate [Directiva (UE) 2016/1919].
Legislația UE asigură protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor suspectate și acuzate, inclusiv ale persoanelor căutate în temeiul unui mandat european de arestare.
România acordă asistență judiciară exclusiv persoanelor care au fost puse oficial sub acuzare pentru o infracțiune, nu și persoanelor care sunt doar suspectate de săvârșirea unei infracțiuni, deși legislația UE asigură protecția drepturilor fundamentale și a acestor persoane, arată Comisia.
Comisia solicită României să prezinte informațiile lipsă din rapoartele naționale integrate privind energia și clima
România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.
În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să treacă la următoarele etape ale procedurii de infringement - emiterea de avize motivate și, ulterior, acționarea statului în judecată la Curtea Europeană de Justiție, care poate decide amendarea țării în cauză, de obicei cu sume substanțiale.
