Hotelierii români insistă pentru reglementări clare la închirierea apartamentelor în regim hotelier, arătând că sunt țări care au introdus deja astfel de reguli, precum Franța, Grecia, SUA, Spania, Olanda, Germania, și vor un cadru legal de funcționare a acestei forme de turism, propunând, printre altele, ca pentru orice astfel de apartament să fie acte înregistrate la Fisc, gazda să ceară acordul vecinilor, deoarece activitatea prestată le-ar putea crea disconfort, iar turiștii care vin să fie înregistrați în statistici.
Solicitările sunt formulate într-un context în care acest business "taie din felia" pieței hoteliere, iar autoritățile pregătesc modificări în Legea turismului care impactează și apartamentele închiriate prin Airbnb sau Booking.
Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), spune pentru Profit.ro că hotelierii își doresc un cadru onest de coabitare pe piață cu concurenții care închiriază apartamente și că nu caută o taxare suplimentară a acestora, ci doar respectarea legislației existente până în acest moment și crearea unor premise care să permită și verificarea modului în care se îndeplinesc aceste cerințe legale. "Cerințe minimale, spunem noi, care prevăd pe de o parte că orice <<gazdă>> trebuie să se înregistreze la autoritatea fiscală locală, iar pe de altă parte <<gazda>> trebuie să ceară acordul vecinilor pentru a putea face o astfel de activitate economică ce poate genera uneori disconfort local", arată acesta.
Hotelierii mai vor și ca turiștii înregistrați în aceste unități de cazare să figureze și ei în evidențele statistice ale destinației în cauză, în scopuri de marketing, mai degrabă.
Ile crede că autoritățile locale și naționale nu au o idee clară privind proprietațile închiriate în regim hotelier, pentru cât timp și de către cine sunt închiriate. Șeful FIHR susține că oferta de cazare pe termen scurt afectează prețurile și disponibilitatea spațiilor aflate la închiriat pentru rezidenții sau studenții care caută cazare în destinația respectivă. Altfel spus, din cauza acestor apartamente în regim hotelier, spațiile închiriate de studenți au devenit și mai puține, și mai scumpe.
Platformele online, mai spune Ile, nu furnizează informații necesare în scopul securitații, igienei, asigurării datelor statistice sau conformării fiscale pe care le prevede legislația în vigoare. El adaugă că există proprietari sau agregatori care cumulează un număr mare de proprietați promovate pe platformele online și care ies, astfel, din sfera sectorului economiei colaborative concurând neloial cu afacerile din turism.
"Responsabilitatea asumată de ofertanții spațiilor de cazare este nelamurită. Nu se știe în sarcina cui cade aceasta responsabilitate, a platformelor online sau a proprietarului locuinței scoase la închiriat. Nu se verifică dacă există sau nu asigurări la incediu ale clădirilor și nici dacă aceste servicii intră sau nu sub incidența protecției consumatorului, iar în caz de litigiu sau accident cine își asumă responsabilitatea serviciului", mai spune Călin Ile.
Potrivit acestuia, în decembrie 2018, pentru Revelion, au fost mai multe proprietați false, inexistente de fapt puse la vanzare pe una din platforme. În noiembrie, anul trecut, o pensiune din Sinaia comercializată tot printr-o platformă de acest gen, a luat foc, turiștii scăpand ca prin minune și fugind doar cu ce aveau pe ei in acel moment. "Ambele cazuri au fost puternic mediatizate la vremea respectivă și au adus un val de conștientizare a riscurilor la care ne expunem", a mai spus Ile.
