Focarul a provocat deja moartea a trei persoane, iar cel puțin opt cazuri sunt suspecte sau confirmate.
Nava se îndreaptă spre Tenerife, iar oficialii OMS lucrează la recomandări pas cu pas privind măsurile care trebuie aplicate după sosirea la uscat, scrie Reuters.
Mai mulți actuali și foști oficiali ai OMS, precum și experți în hantavirus, spun că situația poate fi gestionată prin adaptarea măsurilor standard de sănătate publică, precum izolarea persoanelor bolnave și a celor care au intrat în contact apropiat cu acestea. Operatorul navei a transmis că, în prezent, niciun pasager aflat la bord nu are simptome.
OMS se inspiră și din experiența Argentinei, unde un focar anterior al virusului Andes — aceeași tulpină identificată pe navă — a fost stopat în 2019.
„Dacă respectăm măsurile de sănătate publică și lecțiile învățate din Argentina, putem întrerupe acest lanț de transmitere. Nu este nevoie ca situația să devină o epidemie de amploare”, a declarat Abdi Rahman Mahamud, directorul departamentului de coordonare a alertelor și răspunsului din cadrul OMS.
Accentul este pus pe izolarea persoanelor bolnave, precum și pe monitorizarea și carantinarea celorlalți pasageri, în funcție de deciziile autorităților naționale.
OMS ar putea recomanda și ca unele persoane cu legături directe cu focarul să își măsoare zilnic temperatura timp de cel puțin 42 de zile, având în vedere perioada lungă de incubație a tulpinii Andes, a explicat Anais Legand, responsabil tehnic pentru amenințări virale în cadrul organizației.
Autoritățile naționale ar putea fi, de asemenea, rugate să mențină contact regulat cu aceste persoane și să le ofere un număr de telefon la care să sune imediat dacă apar simptome.
Pasagerii sunt împărțiți în contacte cu risc ridicat și risc scăzut, în funcție de interacțiunile avute cu persoanele infectate. De asemenea, este esențială și identificarea contactelor pentru cei care au părăsit deja nava.
Hantavirusul Andes este cunoscut pentru transmiterea prin contact apropiat și prelungit, în special atunci când pacientul este deja simptomatic. Informațiile provin în principal din focarul din Argentina din 2018-2019, când 34 de persoane au fost infectate și 11 au murit.
„Am învățat că, odată ce implementezi măsuri de bază de distanțare socială, foarte simple — să rămâi acasă când nu te simți bine — circulația virusului scade, iar focarul se stinge”, a spus Gustavo Palacios, profesor la Icahn School of Medicine at Mount Sinai din SUA și coautor al unui studiu important despre acel episod.
El a precizat că el și alți specialiști consiliază OMS în acest caz încă din 2 mai și speră că această situație va atrage mai multă atenție asupra riscurilor hantavirusurilor, care pot avea rate de mortalitate de până la 50%.
Unele guverne au început deja să pregătească măsuri proprii. Guvernul britanic a anunțat vineri că își va repatria cetățenii printr-un zbor organizat în condiții stricte de control al infecției, iar pasagerii vor trebui apoi să stea izolați timp de 45 de zile și să fie testați, dacă va fi necesar.
„Este același principiu ca la rujeolă sau Ebola. Ancheta epidemiologică nu se schimbă”, a declarat Krutika Kuppalli, profesor asociat de medicină la University of Texas Southwestern Medical Center din SUA, fost consultant OMS pentru protocoalele privind variola maimuței.
OMS a transmis joi seară că ghidurile finale sunt încă în curs de elaborare.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a avut săptămâna aceasta precizări privind această afecțiune și riscurile asociate pentru sănătatea publică.
Institutul nostru continuă: Infecția cu hantavirus este o zoonoză (boală care se transmite de la animale la oameni) transmisă în principal prin expunerea la excrețiile rozătoarelor infectate. Omul se poate contamina prin inhalarea aerosolilor din excrementele uscate, prin inoculare conjunctivala si prin leziuni ale pielii sau muscatura de rozatoare.
În prezent, riscul pentru populația generală din Europa din cauza acestui focar este considerat foarte scăzut, având în vedere că la bord se implementează măsuri adecvate de prevenire și control al infecțiilor și că hantavirusurile nu se transmit de la om la om..
În România, supravegherea infecției cu hantavirus este realizată la nivel regional, prin sistemul național de supraveghere a bolilor transmisibile coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică, în 8 județe Bacau, Botosani, Iasi, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț, Galați.
Conform metodologiei INSP, un caz suspect este definit prin asocierea febrei acute cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv. Confirmarea se face prin evidențierea anticorpilor specifici sau prin alte metode de laborator.
În perioada 2023 – 2026, în România s-au înregistrat 15 cazuri ( 4 în anul 2023, 3 în anul 2024, 7 în anul 2025 și în anul în curs 1 caz până în prezent).
