Dacă în 2017 numărul muncitorilor din afara Uniunii Europene pentru care autoritățile au emis avize de angajare se situa la aproape 5.000, anul trecut acest număr aproape s-a dublat, apropiindu-se de 10.000. Acum, Guvernul a aprobat pentru anul în curs 20.000 de avize pentru muncitori străini, estimând că angajatorii vor avea nevoie de această forță de muncă.
Conform datelor prezentate de Profit.ro, în primii 10 ani cu statut de țară membră a Uniunii Europene, România a importat muncitori în special din Turcia și China, respectiv între 400-600 de muncitori anual, în condițiile unui contingent anual cuprins între 1.400 și 2.900 de muncitori străini.
O excepție notabilă au făcut-o însă anii 2008 și 2009, care au premers crizei economice și financiare.
Atunci, România a emis 14.884 de avize de angajare în 2008, din care 4.832 pentru muncitori din Turcia, 4.683 pentru muncitori din China, respectiv 1.202 pentru muncitori din Republica Moldova. Aproape 10.000 din aceste avize emise în 2008 au fost acordate pentru muncitori permanenți. În 2009, numărul muncitorilor străini recrutați a fost de 4.800, din care 1.405 din Turcia, iar 1.395 din China.
Ultimii doi ani au marcat revenirea la cifrele de dinaintea crizei economice în ce privește muncitorii străini prezenți pe piața muncii locale.
Astfel, în 2017 au fost emise avize de angajare pentru 4.923 de muncitori din afara spațiului UE, din care 3.854 pentru muncitori permanenți. Anul trecut, cifra aproape că s-a dublat ajungând la 9.442 de avize de angajare pentru străini, din care 6.423 pentru muncitori străini.
Lipsa de lucrători români, care i-a determinat pe unii antreprenori să recruteze personal inclusiv din Filipine, cum a anunțat Profit.ro încă din 2016, determină autoritățile române să crească din nou, ca în 2017 și 2018, numărul muncitorilor străini care pot fi înregistrați pe piața locală, anul viitor.
Conform Ordonanței 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, Guvernul decide anual contingentul pe tipuri de lucrători nou-admiși, în funcție de politica privind migrația forței de muncă și situația pieței muncii din România. Practic, autoritățile române stabilesc în fiecare an cât de mulți muncitori străini pot fi înregistrați în țară.
Pentru anul trecut contingentul aprobat inițial a fost: lucrători permanenți – 4.000 (față de 3.000 anul trecut, suplimentat ulterior cu încă 2.000); lucrători detașați – 1.200 (700 anul trecut, suplimentat ulterior cu 1.000); persoane transferate în cadrul aceleiași companii – 700; lucrători înalt calificați – 500, lucrători sezonieri - 400; lucrători stagiari - 100; lucrători transfrontalieri – 100.
Ulterior, în luna august, argumentând prin deficitul înregistrat pe piața forței de muncă din România, necesitatea de a asigura forța de muncă cerută în unele sectoare sau meserii care nu poate fi acoperită de lucrătorii români și prevenirea situațiilor în care străinii lucrează în România fără forme legale, Guvernul a decis dublarea numărului maxim de angajări, respectiv o limită de 8.000 lucrători permanenți și de 4.000 lucrători detașați.
La finele anului trecut, în luna decembrie, Guvernul pregătise aprobarea unui contingent de 13.500 lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România.
Acum, însă, decizia este pentru un contingent majorat cu aproape 50% față de estimările inițiale, respectiv de 20.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.
Plecarea lucrătorilor români în alte țări a condus la situația în care angajatorii, la salariile pe care le oferă, nu găsesc suficienți români dispuși să se angajeze la ei și sunt nevoiți să apeleze la personal din țări exotice, precum Filipine, Thailanda, Nepal, Vietnam. Un astfel de caz a fost prezentat de Profit.ro încă din urmă cu un an, un hotel din Poiana Brașov recrutând angajați din Filipine.
Pentru a reduce deficitul forței de muncă și a aduce și menține muncitorii străini pe piața internă, autoritățile au făcut deja primul pas și au decis, conform datelor analizate de Profit.ro, eliminarea obligației angajatorilor de a le acorda străinilor care cer prelungirea dreptului de ședere temporară în România cel puțin salariul mediu brut pe economie. Angajatorii vor avea obligația asigurării pentru aceștia doar a salariului minim și vor plăti, totodată, taxe reduse la angajarea altora.
