Legea care a determinat evacuarea forțată a firmelor care ocupă spații la parterul blocurilor cu risc seismic, operațiune lansată în urmă cu trei ani și prin care autoritățile se așteptau să îi convingă pe locatari să accepte consolidarea imobilelor, dar care, cum a relatat Profit.ro, a fost un eșec, a avut și efecte, cinematograful Patria, loc emblematic pentru București și care funcționa neîntrerupt din 1935, devenind loc de depozitare a deșeurilor scoase din interior.
În primăvară, cinematograful a fost preluat de primăria de sector, care a promis renovarea acestuia. Lucrările înaintează însă greu, iar imaginea actuală a cinematografului este cea a unui spațiu de deșeuri.
În baza acelei legi, unele restaurante și-au limitat activitatea la servicii de catering și au restricționat accesul publicului, iar sucursale de bănci, magazine, teatre și cinematografe au fost închise.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Legea, așa cum a fost adoptată în toamna anului 2015, interzicea activitățile permanente și/ sau temporare în spațiile publice cu altă destinație decât cea de locuință din imobilele cu risc seismic - neprecizând dacă este vorba doar de riscul I seismic - care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de consolidare a imobilelor. Nici sintagma "aglomerări de persoane" nu a fost clar definită în lege, astfel că la scurt timp după intrarea în vigoare a acestei interdicții, la finele anului 2015, toate firmele au fost scoase de la parterul blocurilor cu risc seismic I sau II.
Practic, regula a fost aplicată pentru toate clădirile cu minimum 3 etaje, construite înainte de 1978, pentru care sunt redactate rapoarte de expertiză privind riscul seismic. Argumentul invocat atunci a fost "creșterea nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției în care se află acele spații".
Proprietarii firmelor care lucrau la parterul clădirilor încadrate în categoria I de risc seismic au început să primească somații din partea Poliției Locale, prin care li s-a cerut să întrerupă urgent activitatea, în maximum 24 de ore, în caz contrar urmând să fie amendate cu 50.000 lei-70.000 lei și închise.
Argumentul invocat de autorități a fost "creșterea nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției în care se află acele spații", dar fără să fie impuse alte obligații decât cele actuale pentru începerea lucrărilor de consolidare.
Calculul era următorul: "locatarii unui imobil încadrat în risc seismic vor accepta mai ușor să înceapă consolidarea blocului pentru a nu pierde pe termen lung banii încasați de la firmele care lucrează la parter. Aceasta deoarece firmele care ocupă spații la parterul unui bloc contribuie la cheltuielile cu utilitățile pentru părțile comune, reparațiile și salariile membrilor asociației de proprietari. Prin scoterea din clădire a acestor firme, factura la întreținere a fiecărui locatar al blocului va crește".
În toamna anului 2016, la 1 an de la aplicarea legii, Profit.ro a relatat AICI, cu imagini, faptul că scoaterea firmelor de la parterul blocurilor cu risc seismic, operațiune prin care autoritățile se așteptau să îi convingă pe locatari să accepte consolidarea imobilelor, a fost un eșec, iar statul a recunoscut ulterior că nu a avut efectul scontat, spațiile altădată ocupate de magazine, bănci sau cinematografe fiind acum zone insalubre, pline de graffiti.
În vara acestui an, președintele Klaus Iohannis a promulgat modificările aduse de Parlament la această lege, care prevede acum că este vorba doar de clădirile încadrate în clasa I de risc sesimic și stabilește criterii de aglomerare pentru aceste spații. Firmele vor primi și finanțare publică pentru a consolida imobilele cu risc seismic aflate în proprietatea lor.
Cinematograful se afla în patrimoniul regiei Româniafilm. Aceasta are propriile probleme, Profit.ro anunțând în februarie că a intrat în insolvență, cu datorii de peste 33 milioane lei, pe lista creditorilor fiind și locatarii din blocul Patria.
În primăvară, cinematograful a fost preluat de primăria de sector, care a promis renovarea acestuia. Lucrările înaintează însă greu, iar imaginea actuală a cinematografului este cea a unui spațiu de deșeuri.
În urmă cu 3 ani, reprezentanții cinematografului declarau pentru Profit.ro că spațiul va fi închis până când va fi efectuată o nouă expertiză a clădirii în care funcționează, fără să poată estima însă o dată exactă în acest sens.
Cinema Patria este în blocul Aro, construit de arhitectul Horia Creangă în intervalul 1931-1933, inclus pe lista monumentelor istorice din București, dar și încadrat astăzi în categoria de risc seismic I pericol public, deci cu risc foarte ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur de intensitate mare.
Cum arăta sala Patria
Cinematograful a început să funcționeze în această clădire din ianuarie 1935, cu denumirea de "Cinematograful Aro". Sala nu a fost folosită la acel moment doar pentru filme, ci a găzduit și un concert al Filarmonicii susținut de renumitul violoncelist spaniol Pablo Casals, cu George Enescu dirijor.
Din1948, cinematograful a fost redenumit "Patria" de către regimul comunist.
Legea care a scos magazine, restaurante și alte unități comerciale din spațiile în care lucrează, dacă acestea sunt la parterul clădirilor cu risc seismic gradul I sau II, anunțată în premieră de Profit.ro în octombrie 2015, a interzis activitățile permanente și/sau temporare în spațiile publice cu altă destinație decât cea de locuință din imobilele cu risc seismic, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de consolidare a imobilelor.
Argumentul invocat a fost "creșterea nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției în care se află acele spații", dar fără să fie impuse alte obligații decât cele actuale pentru începerea lucrărilor de consolidare.
În prezent, pentru clădiri cu gradul I risc seismic, lucrările sunt finanțate de stat, dar proprietarii trebuie să restituie contravaloarea acestor lucrări în rate lunare egale, eșalonate pe 25 de ani, exceptați fiind doar proprietarii cu venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câștigul salarial mediu net pe economie.
Conform Primăriei Capitalei, unii proprietari nu sunt de acord nici cu soluția tehnică, pe motiv că aceasta le-ar afecta configurația spațiilor.
În București sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 190 prezintă pericol public. În clasa II de risc seismic sunt încadrate 302 clădiri.
Conform ultimelor date, din vara acestui an, până în prezent Primăria Municipiului București și primăriile municipiilor și orașelor, beneficiare de alocații din transferuri de la bugetul de stat, au finalizat lucrările de consolidare la doar 26 de clădiri (1.012 apartamente) cu destinația de locuințe.
În ultimii ani, experții tehnici au atenționat în repetate rânduri că numeroase imobile, în principal din București, sunt în pericol iminent de prăbușire la un cutremur, dar Guvernul a redus constant cuantumul fondurilor de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor.
În 2006, experții au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic trebuie considerate de interes național, deoarece un cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 poate produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și a numărului mai mare de imobile grav afectate de seisme de-a lungul timpului.
Ei au atenționat atunci că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate sunt aproximativ 3.000 de imobile, dintre care 600 în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în București, precum și în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, Banat și zona Făgărașului.
În urmă cu șapte ani, un studiu al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pagubele pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este de 105,6 miliarde de euro.
Cutremurul din 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.
