FOTO Fraudă cu polițiști și jandarmi generați fals prin AI

DNSC spune că scopul postărilor, care par să reflecte situații reale, este acela de a testa reacția publicului și de a identifica tipare de comportament online, pentru a calibra ulterior mesajele de influențare viitoare.

CITEȘTE ȘI Suedia pregătește expulzarea imigranților care nu duc o viață cinstită

"Semnalăm o campanie de influențare cu micro-targetare la nivelul populației României, care exploatează emoțiile și contextul social pentru a testa tipul de conținut la care reacționează rapid și eficient utilizatorii de pe social media din România.

Atacatorii folosesc personaje generate cu inteligență artificială, prezentate în mod fals drept angajați ai Poliției Române sau Jandarmeriei Române, pentru a crește credibilitatea conținutului.

Deși la prima vedere postările par să reflecte situații reale, scopul acestora de a testa reacția publicului și de a identifica tipare de comportament online precum și realizarea unei micro-targetări la nivelul populației, pentru a calibra ulterior mesajele de influențare viitoare.

CITEȘTE ȘI FOTO RMN-ul Spitalului Găești, pus în funcțiune după ce a stat trei ani în depozit pentru că nu încăpea pe ușă

Aceste tehnici sunt utilizate și în alte state, pentru a înțelege ce tip de conținut "prinde" la public și pentru a construi în viitor campanii mai eficiente de influențare", menționează sursa citată.

Reprezentanții DNSC subliniază, totodată, că, din aceeași categorie fac parte și "medicamente-minune", care promit vindecări rapide, aplicații sau platforme care promit câștiguri financiare nerealiste ori "descoperiri ascunse" menite să creeze senzațional.

CITEȘTE ȘI Primul iPhone pliabil va deveni disponibil cu câteva luni mai târziu față de modelele Pro ale seriei iPhone 18

"În unele cazuri, aceste tactici sunt asociate și cu tentative de colectare a datelor personale sau fraude online", avertizează experții în securitate cibernetică.

În aceste situații, utilizatorii sunt sfătuiți să nu distribuie conținut suspect, chiar dacă pare credibil, să verifice sursa informației din canale oficiale, să analizeze imaginile cu atenție (conținutul AI prezintă adesea detalii nefirești), să fie atenți la inconsecvențele din text, voce sau comportamentul personajelor, dar și să caute confirmări din mai multe surse independente.

CITEȘTE ȘI Digi aprobă, într-o AGA la Amsterdam, o majorare de capital cu acțiuni gratuite

Recent, comisarul-șef de poliție Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt al Poliției Române, a atenționat că numărul său de telefon a fost clonat.

A fost deja folosit într-o escrocherie numită «spoofing»”, prin care infractorii clonează numărul de telefon și se recomandă ca fiind cineva cu referințe credibile și verificabile.

Și ING Bank a transmis recent un avertisment către clienții din România, semnalând că fraudatorii se dau astăzi drept brokeri, angajați la ING sau la alte bănci ori chiar la Poliție.

Uneori se dau și drept chiar agenți ANAF, aceasta fiind frauda prin impersonare.