Coiful de aur de la Coțofenești, furat anul trecut într-o expoziție în Olanda, a fost recuperat. De asemenea, au fost găsite și două din brățările de aur. Una încă lipsește.
Obiectele de tezaur vor fi readuse în țară.
Conform datelor oficiale, repatrierea se va realiza de partea olandeză, pe cale aeriană, ziua și cursa urmând a fi stabilite și comunicate până pe 16 aprilie. Transportul va fi însoțit, din partea României, de o echipă formată din doi restauratori și de fostul comisar al expoziției de la Drents, iar, din partea Regatului Țărilor de Jos, de directorul general al Muzeului Drents (Assen).
UPDATE Coiful și brățările vor reveni în țară săptămâna viitoare, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.
De la aeroport, transferul către Muzeul Național de Istorie a României va avea loc pe cale rutieră, asigurarea securității bunurilor pe teritorilul național fiind de competența MAI, conform procedurilor aplicabile. Acoperirea mediatică a momentului repatrierii este recomandabil să fie asigurată în parteneriat cu Societatea Română de Televiziune (SRTv).
Aspecte financiar-procedurale - Odată cu repatrierea, devin incidente clauzele de restituire parțială a sumei de asigurare încasate de MNIR și transferate, în condițiile legislației aplicabile în contul indicat de Ministerul Finanțelor.
Conform documentelor din anexa nr. 2, parte integrantă a prezentei AON Nederland a solicitat informații de la MNIR cu privire la modalitatea de returnare parțială a contravalorii poliței de asigurare pentru bunurile de patrimoniu recuperate.
Giuvernul arată că se impune totodată clarificarea unor aspecte procedurale privind operațiunile financiare aferente restaurării, în conformitate cu prevederile contractuale, în condițiile în care respectivele costuri urmează a fi deduse din valoarea asigurată.
Muzeul Național de Istorie a României are în vedere organizarea unei expoziții temporare dedicate pieselor repatriate, cu o durată estimată de aproximativ zece zile. Această expunere va permite prezentarea publică a artefactelor recuperate în condiții de siguranță, înainte de intrarea în procesul de restaurare.
Totodată, Ministerul Culturii, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, cu instituții și autorități centrale și locale, structuri asociative precum Rețeaua Națională a Muzeelor din România, își propune să creeze un cadru național coerent de expunere, care să asigure popularizarea și prezentarea adecvată a acestor piese, astfel încât ele să devină accesibile și relevante pentru publicul larg. Demersul este recomandabil a fi susținut prin organizarea unor intervenții culturale cu rol de mediere și educare, precum realizarea unei expoziții itinerante dedicate obiectelor repatriate. Urmărim totodată valorificarea unor momente cu relevanță publică ridicată, precum Ziua Pământului (22 aprilie) sau Noaptea Muzeelor (16 mai), pentru a amplifica vizibilitatea inițiativei și pentru a transforma interesul generat de acest eveniment într-un instrument durabil de apropiere a publicului de Patrimoniu.
Procesul inculpaților aflat în desfășurare în Regatul Țărilor de Jos: În 14 - 17 aprilie 2026 are loc judecarea pe fond în dosarul furtului celor patru obiecte. MNIR și-a exercitat dreptul de a fi ascultat de către instanță, la propunerea părții olandeze, conform documentelor din anexa nr. 1, parte integrantă a prezentei (inclusiv materialul transmis de Muzeul Național de Istorie a României către autoritatea judecătorească olandeză).
În vederea gestionării acestor evenimente, Ministerul Culturii a propus constituirea, la nivelul Secretariatului General al Guvernului/Cancelariei Prim-ministrului, a unui grup operativ interministerial. România va restitui cea mai mare parte a asigurării încasate. Va reține costul reparațiilor și al brățării nerecuperate
În ianuarie anul acesta, guvernul olandez a achitat integral despăgubirea de 5,7 milioane de euro legată de jaful major de opere de artă care a avut loc în ianuarie 2025, la Muzeul Drents din Assen.
În documentele puse la dispoziția presei de către Ministerul Culturii reiese că valoarea de inventar și de asigurare a coifului de aur de Coțofenești este de 4,3 milioane euro, iar valoarea fiecărei brățări dacice furate este între 450.000-500.000 euro. Toate piesle împrumutate muzeului olandez au fost asigurate pentru 30 milioane euro.
Conform contractului de asigurare, în cazul în care bunurile sunt recuperate, se restituie asigurarea, iar în cazul în care bunurile au fost recuperate, dar au suferit daune, din asigurare se va scădea costul restaurării.
În acest context, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a arătat că se face o evaluare a stării coifului.
Deși coiful nu ar fi suferit vreo daună semnificativă, din asigurarea încasată va fi scăzut costul unor eventuale reparații și al brățării încă negăsite.
”Din banii respectivi, în primul rând se va face o evaluare a stării obiectelor găsite. Înțeleg că la coif ar fi minime probleme în zona obrăzarului, dar absolut nesemnificative. După ce se va face evaluarea, se vor face eventuale reparații necesare, se va scădea, desigur, cea de-a treia brățară, dacă până atunci nu va fi găsită, și minus acești bani, suma, sigur, va fi restituită”, a spus Dogioiu.

Sursa foto: Inquam Photos / Vincent Jannink
Au fost găsite învelite în prosop și îngropate.

Sursa foto: Inquam Photos / Vincent Jannink
Obiectele sunt artefacte din patrimoniul românesc și sunt considerate a avea o valoare culturală semnificativă.
Cine sunt suspecții
Trei bărbați din Heerhugowaard - Douglas Chesley W., 36 ani, Bernhard Z., 35 ani, și Jan B., 21 ani - sunt considerați principalii suspecți și au fost puși sub acuzare oficial. Aceștia rămân în arest și au refuzat până în prezent să dea declarații.

Sursa foto: Inquam Photos / Vincent Jannink
Toți trei sunt acuzați de furt, provocarea unei explozii și distrugerea muzeului.
Alți patru suspecți, acuzați că au jucat roluri secundare în furt, au fost eliberați din arest, dar rămân suspecți.
Procurorii au declarat că suspecții au pătruns cu forța în Muzeul Drents folosind o bombă cu artificii și baroase.
Imaginile camerelor de supraveghere arată persoane mascate intrând în clădire cu puțin timp înainte de explozie, care a distrus o ușă de sticlă și vitrine.
Anchetatorii au declarat că suspecții au exploatat punctele slabe cunoscute ale construcției vitrinelor muzeului.
















