A fost dispusă și ridicarea măsurilor asiguratorii în cazul acestuia, respectiv să nu îi mai fie confiscată suma de 1,3 milioane de lei.
Decizia instanței este definitivă.
Magistrații au transmis că ambele complete de judecată au constat că nu sunt întrunite condițiile pentru atragerea răspunderii penale și subliniază că nu este necesară doar formularea unei acuzații penale ci este necesară probarea acesteia, arată news.ro.
”Indiferent de presiunea și emoția publică creată de formularea acuzației, instanțele judecătorești nu pot să acționează decât în limitele legii ca o garanție a statutului de drept”, au transmis magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis astfel să admită apelurile declarate de Nicolae Băniciou și Alexandra Cătălina Furtună împotriva deciziei din 3 octombrie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
”Desființează, în parte, sentința penală atacată și, rejudecând: (...) achită pe inculpatul Bănicioiu Nicolae pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 și a art.5 din Codul penal”, se arată în minuta instanței.
De asemenea, ÎCCJ a decis achitarea Alexandrei Cătălina Furtună, pentru complicitate la trafic de influență.
”Înlătură dispoziția confiscării de la inculpatul Bănicioiu Nicolae a sumelor de 895.127,91 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de S.C. Hemos Med S.R.L. și 396.994,21 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de S.C. Disan Ortomed S.R.L., bani primiți de inculpat în schimbul traficării influenței în intervalul 26.02.2014 – 27.10.2014. Ridică măsurile asiguratorii dispuse față de inculpatul Bănicioiu Nicolae în dosarul nr. 528/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, menținute anterior în cauză prin încheierea din 14.06.2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, în limita sumei confiscate, respectiv 1.292.122,12 lei și prin sentința penală apelată”, a mai decis Înalta Curte.
De asemenea, judecătorii Înaltei Curți au mai hotărât să respingă ca nefondat apelul declarat de procurorii DNA.
Decizia instanței este definitivă.
Magistrații Înalte Curți au transmis că, pe parcursul dosarului, ambele complete de judecată au constat că nu sunt întrunite condițiile pentru atragerea răspunderii penale, nici unul dintre judecători neoptând pentru soluție de condamnare.
”Din analiza acestei spețe se desprinde cu claritate faptul că nu este necesară doar formularea unei acuzații penale ci este necesară probarea acesteia în condițiile unei justiții înfăptuite în condițiile unui stat de drept”, au transmis magistrații.
Potrivit acestora, nimeni nu poate să fie condamnat dacă nu sunt probe concludente care să confirme vinovăția.
”Trimiterea în judecată fără probe suficiente afectează încrederea în justiție, fie încrederea în parchete fie în instanțele judecătorești, mai cu seamă în cazurile care suscită interes mediatic. Este important ca urmărirea penală să fie făcută cu diligență, în condiții de deplină legalitate cu respectarea tuturor normelor procesuale și de maniera a asigura standardele statului de drept”, a mai arată în comunicatul de presă.
Magistrații apreciază că, ”indiferent de presiunea și emoția publică creată de formularea acuzației, instanțele judecătorești nu pot să acționează decât în limitele legii ca o garanție a statutului de drept”.
”Tocmai aceste elemente diferențiază sistemele judiciare din societățile democratice consolidate și anume garanția procesului echitabil (...) adevărul juridic îl stabilește numai instanța de judecată și numai în limita legii. Deși sunt unii formatori de opinie care s-au arătat nemulțumiți de soluțiile pronunțate în căile de atac comparându-le cu soluțiile inițiale sau cu acuzațiile acuzării, pentru informarea corectă a opiniei publice reamintim faptul că instanțele de control au ultimul cuvânt în ce privește stabilirea adevărului juridic. De altfel acesta este si considerentul pentru care legiuitorul a stabilit existența căilor de atac, atât ordinare cât și extraordinare. Rolul judecătorului nu este acela de a da satisfacție emoțiilor din jurul unui caz mediatizat, ci de a stabili adevărul juridic raportat strict la lege, iar Instanța supremă aplică cu strictețe aceste obligații profesionale”, mai arată magistrații.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în 2021, în stare de libertate, a lui Nicolae Bănicioiu, la data faptelor ministru al Tineretului și Sporturilor, respectiv ministru al Sănătății, pentru trafic de influență și luare de mită, și a unei persoane fizice, pentru complicitate la trafic de influență și complicitate la luare de mită.
DNA arăta, în rechizitoriu, că, în perioada 21 decembrie 2012 - 7 aprilie 2015, când ocupa funcția de ministru al Tineretului și Sporturilor, respectiv în legătură cu această calitate după ce nu a mai ocupat acea funcție, Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în dosar) și ulterior ar fi primit în numerar, de la unul din cei doi oameni de afaceri, suma totală de 1.292.122 lei reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăți comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/institute.
Procurorii susțin că, în schimb, Bănicioiu ar fi promis că își va exercita influența asupra ministrului Sănătății de la acea vreme, astfel încât să îl determine să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle acestuia de serviciu, adică menținerea în funcția de manager/prelungire interimat/nerevocarea din funcția de manager a persoanelor din conducerea a 5 spitale publice/institute din municipiul București și județul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relații comerciale profitabile, sau numirea pe funcția de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.
În 27 octombrie 2020, Camera Deputaților a votat pentru ridicarea imunității lui Nicolae Bănicioiu.
