Documentul este o propunere coerentă de politică publică, adresată Guvernului României, Ministerului Sănătății, Parlamentului și tuturor instituțiilor cu responsabilități în domeniu, și reprezintă răspunsul FSSR la un fenomen care a depășit de mult stadiul de „cazuri izolate".
Potrivit Federației, ”numai în săptămâna 16–22 februarie 2026, două agresiuni grave asupra medicilor aflați în exercițiul funcțiunii – la UPU Târgu Jiu și în sala de resuscitare a Spitalului Orășenesc Borșa – au readus în atenția publică vulnerabilitatea structurală a personalului medical din spitalele publice românești iar Departamentul pentru Situații de Urgență a calificat lovirea unui medic în timpul resuscitării drept un act de „gravitate extremă".
”Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, între 8% și 38% dintre lucrătorii din sănătate suferă violență fizică la un moment dat în cariera lor. Federația Europeană a Asistenților Medicali raportează că riscul de violență ajunge până la 80% în unele țări europene. România nu dispune încă de date sistematice în domeniu – ceea ce, în sine, constituie o parte a problemei”, arată sindicatul.
Strategia se bazează pe experiența europeană (Italia, Marea Britanie, Spania, Franța, Germania, Croația, țările nordice) și pe instrumentele deja existente în legislația română și în CCMS, inclusiv Anexa nr. 11 privind protecția salariaților împotriva agresiunilor.
FSSR reamintește principiul său fundamental: solicitarea tuturor drepturilor include asumarea respectării obligațiilor și menționează că simetria funcționează și în sens invers: când statul și angajatorii nu își respectă propriile obligații față de angajați – de la siguranța la locul de muncă până la drepturile salariale – nu pot pretinde credibilitate în solicitarea respectării obligațiilor.
”Protejarea profesioniștilor din sănătate nu este un privilegiu corporatist. Este o condiție fundamentală pentru ca sistemul de sănătate să poată funcționa, iar cetățenii să poată beneficia de îngrijiri medicale de calitate”, menționează Federația „Solidaritatea Sanitară" din România.
FSSR supune dezbaterii publice propunerile formulate în Strategie.
”Invităm în mod public toți actorii relevanți – instituții ale statului, organizații sindicale și profesionale, manageri, profesioniști din sănătate, reprezentanți ai pacienților și ai societății civile – să participe la finalizarea acestei strategii și la evenimentele publice dedicate acestei activități”, arată federația.
Ce solicită FSSR
Prin această Strategie, FSSR solicită ca priorități naționale:
1. Adoptarea Strategiei naționale și constituirea unui mecanism interministerial de implementare.
2. Aplicarea imediată a Procedurii din Anexa nr. 11 CCMS în toate unitățile sanitare, cu audit și consecințe pentru neconformare.
3. Standardizarea securității în spitale: standard minim național și achiziții de pază orientate pe performanță.
4. Crearea Observatorului Național și a sistemului unitar de raportare a agresiunilor.
5. Pachet legislativ dedicat: infracțiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, celeritate.
6. Program național de sprijin post-incident pentru victime.
7. Integrarea indicatorilor de siguranță a personalului (SP.01–SP.28) în standardele ANMCS de acreditare.
”Cine agresează un profesionist din sănătate aflat la datorie nu lovește doar un angajat, ci pune în pericol viața pacienților. O societate care își agresează salvatorii își slăbește, de fapt, propria capacitate de protecție”, subliniază Federația „Solidaritatea Sanitară" din România (FSSR).
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a solicitat sâmbătă public tuturor managerilor unităților sanitare să convoace de urgență serviciile interne de protecție și firmele de securitate care asigură paza spitalelor, pentru a stabili reguli clare și proceduri actualizate de intervenție, în urma unui nou caz de medic agresat în spital, în județul Maramureș, după ce în cursul săptămânii un alt caz a avut loc la Târgu Jiu.
