Experții și oficialii prezenți la videoconferința ISF2020 spun că educația financiară este esențială pentru creșterea incluziunii financiare, mai ales într-o perioadă de mari incertitudini, cum este aceasta, de pandemie. România are printre cele mai slabe scoruri ale populației din Europa în materia conceptelor financiare, în condițiile în care situația materială era una precară pentru mare parte din gospodării încă de dinainte de pandemie.
“Nivelurile scăzute de reziliență financiară sunt corelate cu nivelurile scăzute de educație financiară”, spune Flore-Anne Messy, secretar de stat al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Există o reziliență financiară redusă în special în economiile din Sud-Estul Europei. În România, 30% dintre gospodării nu au resurse suficiente pentru a acoperi o pierdere a veniturilor pentru mai mult de o săptămână. 44% din populația României nu avea resurse suficiente pentru acoperirea nevoilor de bază încă de dinainte de pandemie.
Pandemia COVID-19 a dus la deteriorarea economiei și la un grad ridicat de incertitudine, iar consumatorii au nevoie mai mult decât oricând de competențe care să le permită să ia decizii financiare bune, spune Daniel Armeanu, vicepreședinte al ASF.
Studiile OECD arată un scor mediu al competențelor financiare de 13 din 21, în timp ce România stă mai rău decât media, cu un scor de 11,2.
“Doar crescând gradul de alfabetizare financiară, care este unul scăzut în România, putem pe de o parte să asigurăm incluziune financiară la nivel individual, iar pe de altă parte să contribuim și la dezvoltare. Studiile arată că politicile la nivel național modelează alfabetizarea financiară mai mult decât orice alt factor”, explică Nicu Marcu, președintele ASF.
Tinerii se îndatorează mai mult, femeile au scoruri mai mici decât bărbații, în zona rurală situația stă în ansamblu mai rău decât în cea urbană, iar seniorii au un nivel mai redus de cunoștințe financiare decât populația generală, arată Messy.
“Populația tânără a suferit și va continua să sufere probabil mai mult în această pandemie, este cea mai afectată de creșterea șomajului. Știm că va fi mai dificil pentru generațiile tinere care ies din școală să-și găsească un loc potrivit de muncă”, spune oficialul OECD. “Unele dintre competențele care trebuie construite acum sunt cele legate de digital și financiar”.
În opinia lui Armeanu, este nevoie de investiții în educație pentru creșterea instruirii financiare, care este un element necesar pentru dezvoltarea piețelor financiare.
“România trebuie să investească mai mult în învățământ pentru că educația este cea care face diferența atât din punct de vedere al dezvoltării economice, cât și din punct de vedere al dezvoltării financiare”, arată vicepreședintele ASF.
Tot în direcția investițiilor în educație indică și Valetin Ionescu, președintele Institutului de Studii Financiare.
"Dacă consumatorii sunt educați financiar vor avea mai multe șanse de a economisi și de a se proteja de eventualele efecte adverse, având în vedere și perioada pe care o traversăm, ceea ce până la urmă trebuie să aibă un impact pozitiv asupra situației lor financiare dar și asupra creșterii economice", spune Valentin Ionescu.
Pentru creșterea competențelor populației e nevoie de colaborare și viziune a nivel național și de un plan pe termen lung, din care să nu fie omise părți din populație, iar rezultatele trebuie testate periodic, spune expertul OECD Messy.
Criza COVID-19 a adus și noi preocupări pentru autoritățile de supraveghere, după cum arată Verena Ross, director executiv al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).
“A crescut numărul intrărilor în piață în contextul pandemiei. Adevărul e că o parte tot mai mare dintre tineri și investitori începători interacționează pentru prima oară cu produse ale piețelor de capital. Trebuie să ne asigurăm că nu se vor arde cu prima experiență”, spune Ross.
Noua generație de investitori care intră în piață ia decizii de investiții diferite față de celelalte generații, arată Ross. În timp ce generațiile trecute lucrau cu băncile sau alte servicii de consultanță în persoană, tinerii își iau informațiile tot mai mult de pe internet și folosesc servicii online. “Sunt avantaje și dezavantaje. Sunt bombardați tot mai mult cu informații care nu pot fi verificate. Există provocări și pentru reglementatori și supraveghetori”, adaugă directorul ESMA.
