Autoritățile au depășit și cele mai sumbre așteptări pentru consolidarea blocurilor cu risc seismic ridicat și au reușit contraperformanța, anticipată din primăvara anului trecut de Profit.ro, de a nu finaliza nicio lucrare de execuție/proiectare din programul stabilit pe 2016, deși au avut un buget de 5 ori mai mare. Între timp, Bucureștiul rămâne Capitala cea mai vulnerabilă la cutremure din sudul Europei, iar numărul seismelor s-a întețit în ultimul timp, specialiștii avertizând că există riscul unui cutremur puternic.
În 2015, autoritățile s-au concentrat să scoată firmele de la parterul blocurilor cu risc seismic ridicat în ideea că astfel îi vor atrage pe proprietari de partea lor în proiectul de consolidare, au finalizat lucrările de consolidare pentru un singur bloc și nu au redactat niciun studiu de proiectare dintr-un total de 67 clădiri pentru care trebuia executate aceste lucrări sau măcar realizată proiectarea.
După un an, cum a anunțat Profit.ro, autoritățile au recunoscut că scoaterea firmelor de la parterul blocurilor cu risc seismic a fost un eșec, iar în urmă au rămas spații mizere și pline de graffiti
Situația nu este mai bună nici în ceea ce privește consolidarea. Nici măcar acel unic bloc consolidat în 2015 nu a fost din București, orașul cu cele mai multe clădiri cu risc de prăbușire, ci din Hârșova. În aceste condiții, fostul Guvern a majorat de 5 ori bugetul acestor lucrări și și-a asumat pentru 2016 să consolideze/proiecteze toate blocurile rămase restante din 2015 plus încă 14 blocuri din București.
În total, 80 clădiri de locuit multietajate, care pot fi văzute mai jos într-un tabel complet, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, din care 66 imobile renominalizate din Programul de acțiuni pe 2015 și 14 blocuri nominalizate de Primăria Municipiului București (62 din București, 7 din Ploiești, 5 din Bacău, 2 din Tulcvea și câte un bloc din Câmpina, Sfântu Gheorghe, Suceava și Târgu Mureș).
Pentru această operațiune, Guvernul a alocat 25 de milioane de lei, un buget de 5 ori mai mare comparativ cu suma din 2015. Transferurile solicitate de către autoritățile locale și efectuate de la bugetul de stat pentru execuția lucrărilor de intervenție la clădirile de locuit incluse în programul anual de acțiuni au fost însă de doar 465.877 lei, din care 298.673 lei cerute de Primăria București și 167.204 lei de Consiliul Județean Covasna.
Date transmise Profit.ro de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice relevă acum că, în 2016, nu au fost finalizate proiectarea și/sau execuția lucrărilor de intervenție la clădirile de locuit incluse în programul anual de acțiuni. Mai exact, autoritățile nu au finalizat nicio lucrare de consolidare a vreunui bloc pericol public de pe listă, deși au avut la dispoziție un buget de 25 de milioane de lei, pe care în aceste condiții nici nu l-au cheltuit.
Acum, toate aceste 80 de blocuri sunt pregătite să fie renominalizate în programul pe acest an.
''În contextul în care, în anul 2016, nu au fost finalizate proiectarea și/sau execuția lucrărilor de intervenție la clădirile de locuit incluse în programul anual de acțiuni, proiectul Programului de acțiuni pe anul 2017 privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, include un număr de 80 clădiri de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, în vederea execuției lucrărilor de intervenție și a elaborării proiectării lucrărilor de intervenție, renominalizate din Programul de acțiuni pe anul 2016, aprobat prin H.G. nr. 217/2016'', a transmis ministerul pentru Profit.ro.
Conform legii, atribuțiile sunt astfel împărțite:
• Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene:
a) avizarea din punct de vedere tehnic a soluțiilor de intervenție
b) asigurarea fondurilor pentru finanțarea cheltuielilor privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție din transferuri de la bugetul de stat, pentru locuințele proprietate privată a persoanelor fizice
• În sarcina primarilor municipiilor și orașelor, respectiv a primarului general al municipiului București:
a) contractarea proiectării lucrărilor de intervenție și aprobarea documentațiilor de avizare pentru lucrări de intervenție;
b) contractarea execuției lucrărilor de intervenție;
c) asigurarea diriginților de șantier autorizați;
d) verificarea și decontarea documentației de proiectare, precum și a situațiilor de lucrări executate, conform soluției de intervenție din documentația aprobată;
e) organizarea recepției la terminarea lucrărilor de intervenție;
f) stabilirea situației valorice a decontărilor pe categorii de lucrări real executate și repartizarea pe fiecare proprietar a cheltuielilor efectuate pentru execuția lucrărilor de intervenție, proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză din proprietatea comună care revine fiecărui proprietar;
g) încheierea contractelor pentru restituirea sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat privind execuția lucrărilor de intervenție, evidența, calcularea și încasarea ratelor lunare și urmărirea a debitorilor restanți;
h) notarea dreptului de creanță în partea a III-a a cărții funciare a imobilelor incluse în programele anuale, cu menționarea cuantumului sumelor ce urmează a fi restituite de către fiecare proprietar, pentru executarea lucrărilor de intervenție.
În prezent, în București sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic (cu risc ridicat de prăbușire la cutremur), dintre care 190 prezintă pericol public. Acestora li se adaugă alte 302 clădiri încadrate în clasa II (la care probabilitatea de prăbușire este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore). Datele Ministerului Dezvoltării relevă totodată că, în perioada 1993-2007, în 20 de județe au fost expertizate cu risc seismic peste 1.100 de clădiri.
Dintre toate acestea, până în prezent, de-a lungul anilor, au fost finalizate lucrările de consolidare la doar 26 de blocuri cu un total de 1.012 apartamente, dintre care 19 (693 apartamente) construite înainte de 1940 din București și câte una în Bacău (48 apartamente), Brăila (36 apartamente), Galați (60 apartamente), Ploiești (60 apartamente), Roman (45 apartamente), Târgu Mureș (20 apartamente) și Hârșova (60 de apartamente).
Conform legii, lucrările de consolidare sunt finanțate integral din buget, dar proprietarii trebuie să restituie ulterior, în rate lunare egale, eșalonate pe 25 de ani, contravaloarea execuției, doar persoanele cu venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câștigul salarial mediu net pe economie (în decembrie de 2.114 lei) fiind scutite de plată.
În ultimii ani, experții tehnici au atenționat în repetate rânduri că numeroase imobile, în principal din București, sunt în pericol iminent de prăbușire la un cutremur, dar Guvernul a redus constant cuantumul fondurilor de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor.
În 2006, experții au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic trebuie considerate de interes național, deoarece un cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 poate produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și a numărului mai mare de imobile grav afectate de seisme de-a lungul timpului.
Ei au atenționat atunci că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate sunt aproximativ 3.000 de imobile, dintre care 600 în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în București, precum și în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, Banat și zona Făgărașului.
În urmă cu cinci ani, un studiu al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pagubele pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este de 105,6 miliarde de euro.
Cutremurul din 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste două miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Pe 8 februarie acest an, un cutremur cu magnitudine 5,1 a fost resimțit și în București. Șase minute mai târziu a fost un al doilea cutremur, cu magnitudinea 3.
În noaptea de 27 spre 28 decembrie, la ora 1.20, în zona seismică Vrancea a fost înregistrat un seism cu magnitudinea 5,3 pe scara Richter, la o adâncime de 98,9 kilometri, care s-a resimțit în mai multe orașe, inclusiv în București.
Un cutremur cu magnitudine 5,3 a fost și în 24 septembrie, la ora 2.11, resimțindu-se și în București. Seismul s-a produs în zona Vrancea, la o adâncime de 112,3 kilometri.
Cele mai mai puternice cutremure produse în România după Revoluție sunt cele înregistrate pe 30 și respectiv 31 mai 1990, cu magnitudini de 6,9 și, respectiv, 6,4 pe scara Richter.
