Inevitabilitatea impunerii de către Uniunea Europeană (UE) a unui embargo importului de țiței și produse petroliere din Rusia a condus la o explozie a prețurilor carburanților la pompă pe piața internă. Din momentul anunțului anunțului președintelui CE, Ursula von der Leyen, din 4 mai și până în prezent, benzina și motorina s-au scumpit cu 13 bani/l în stațiile Petrom și OMV operate de liderul pieței, OMV Petrom, și cu 10 bani/l în stațiile Lukoil, companie care va fi probabil cea mai afectată de interzicerea importului de țiței din Rusia.
Foarte probabil, în următoarele zile, prețul benzinei standard va sări de 8 lei/l, iar cel al motorinei standard, de 9 lei/l, benzina scumpindu-se în prezent în același ritm cu diesel-ul, spre deosebire de evoluția din ultimele 2 luni, în care majorările de preț la motorină au fost net superioare celor la benzină, care chiar se ieftinise marginal.
De ce este important: O treime din țițeiul procesat în rafinăriile autohtone, în special la Petrotel, deținută de gigantul rus Lukoil, este de proveniență rusă. De asemenea, o treime din motorina comercializată pe piața internă provine din Rusia.
Mai este important: În prezent, țițeiul rusesc se tranzacționează la un preț considerabil mai redus decât cel extras din alte state, iar ecartul de preț va continua să crească. O interzicere a importului de țiței din Rusia în UE va scădea cererea pentru acesta, însă o va majora considerabil pe cea pentru sortimente alternative, cu caracteristici similare țițeiului Ural. De altfel, CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere, a anunțat că renunțarea la procesarea țițeiului rusesc în favoarea celui de altă proveniență majorează costurile de achiziție ale OMV Petrom cu 16 dolari pe baril.
Dacă pe 4 mai, ziua anunțului președintelui CE, OMV Petrom vindea în stațiile Petrom din capitală benzina standard cu 7,75-7,8 lei/l, iar motorina standard, cu 8,66-8,67 lei/l, duminică, 8 mai, prețurile urcaseră la 8,79-8,8 lei/l, respectiv la 7,88-7,93 lei/l.
O scumpire similară a aplicat OMV Petrom și în stațiile OMV, unde benzina costă 7,96-8,07 lei/l (de la 7,83-7,98 lei/l pe 4 mai), iar motorina, 8,85-8,92 lei/l (de la 8,72-8,82 lei/l).
În aceeași perioadă, Lukoil a crescut la rândul său prețurile cu 9-10 bani/l, acestea ajungând la 7,79-7,84 lei/l (de la 7,7-7,75 lei/l) în cazul benzinei standard și la 8,69-8,72 lei/l (de la 8,59-8,62 lei/l) în cazul motorinei standard.
Prețul benzinei standard în stațiile MOL din capitală a rămas relativ constant, de 7,86-7,99 lei/l, iar cel al motorinei standard, de 8,73-8,87 lei/l, însă compania maghiară a efectuat ultimele modificări de prețuri pe 6 mai.
Diferneța dintre prețul motorinei și cel al benzinei a rămas la nivelul de 90 de bani/l sau 12%, scumpirile fiind similare la ambele tipuri de carburanți, spre deosebire de cele din ultimele 2 luni, în care combustibilul diesel s-a scumpit accelerat.
Un alt motiv pentru care țițeiul se va scumpi în perioada următoare este decizia anunțată a UE de a interzice asigurarea de către companiile europene a navelor utilizate pentru transportul țițeiului rusesc, inclusiv în țări terțe.
În prezent, prima de asigurare în Marea Neagră depășește, potrivit calculelor Bloomberg, costul închirierii unei nave. Un cargo cu o capacitate de un milion de barili și o vechime de 5 ani, în valoare de 50 milioane dolari, este taxat cu o primă de risc de 5 milioane de dolari, cu 1,5 milioane de dolari peste prețul închirierii sale.
Însă nu numai primele de asigurare au crescut, ci și costul închirierii navelor.
Conform calculelor Bloomberg, costul închirierii unui tanc petrolier pentru transportul unui milion de barili din Novorosisk în Italia, unde Lukoil deține o importantă rafinărie (ISAB), pe lângă cele din Bulgaria (Burgas) și România (Petrotel), s-a majorat la 3,5 milioane dolari, de la 700.000 dolari la începutul unui an. Dacă este adăugată și prima de asigurare de 5 milioane de dolari, rezultă un cost total de peste 10 ori mai ridicat.
În plus, pe lângă treimea de țiței rusesc procesat în rafinăriile autohtone, o altă treime, prelucrată maoritar la Petromidia, provine din Kazahstan (restul țițeiului, tot aproximativ o treime, fiind din producție internă), însă și aceasta este importată prin terminalul CPC din portul rusesc Novorosisk.
În cazul Rompetrol, transferul țițeiului între porturile Novorosisk și Midia se realizează, în principal, de compania națională de transport maritim din Kazahstan – Kazmortransflot. Aceasta a achiziționat, în 2011, două tancuri petroliere de tip Aframax (115.000 tdw) pentru operațiuni de transport țiței și produse petroliere în Marea Neagră și Marea Mediterană.
Este puțin probabil ca Kremlinul să nu reacționeze la embargo-ul impus de UE și să permită în continuare exportul de gaz kazah prin terminalul rus.
Deja, așa cum a anunțat Profit.ro, presa rusă a acuzat Rompetrol, fără a prezenta dovezi, că furnizează carburanți Armatei Ucrainene și a propus naționalizarea terminalului CPC de la Novorosisk. Acuzațiile au fost reluate recent și de Pravda, care a adăugat și Azerbaidjanul pe lista statelor care alimentează armata ucraineană.
Astfel, România riscă să rămână doar cu o capacitate anuală totală de rafinare de 4,5 milioane tone, cea a rafinăriei Petrobrazi, operată de OMV Petrom, cea de 2,4 milioane tone de la Petrotel (Lukoil) și cea de 6 milioane de la Petromidia (Petromidia) putând fi indisponibilizate în urma embargo-ului impus de UE. Sau, dacă vor continua să opereze, acestea nu vor mai funcționa la capacitatea totală, iar prețul materiei prime, în cazul în care vor găsi țiței alternativ, va crește semnificativ.
