Economia românească se confruntă cu o specializare pe sectoare cu valoare adăugată scăzută, reclamă angajatorii, într-un studiu al Patronatului Investitorilor Autohtoni din România privind dinamica industriei angajatoare din România, în perioada 2016-2017.
Numărul lucrătorilor necalificați din totalul de angajați a crescut în România, reprezentând 15,20% din totalul de angajați, ca urmare a concentrării industriei prelucrătoare, cu precădere, în domeniile industriale cu productivitate scăzută și cerințe reduse de calificare a forței de muncă, dar ritmul de creștere este unul lent.
În octombrie 2017, numărul de contracte individuale de muncă cu normă întreagă a fost de aproximativ 5,2 milioane în România, în creștere cu 5,08% față de anul precedent.
Perioada 2016-2017 a adus, astfel, o încetinire a ritmului de creștere a ponderii muncitorilor necalificați în total forță de muncă (de la 15,10% la 15,20%), pe fondul creșterii costurilor salariale și a majorărilor repetate ale salariului minim. În perioada 2015-2016, ponderea lucrătorilor necalificați în total personal a crescut cu aproape un procent, de la 14,12% la 15,10%.
Cea mai ridicată pondere a muncitorilor necalificați în total personal este înregistrată în județele Bistrița-Năsăud (28,30%), Bihor (24,14%) și Maramureș (24,06%), deoarece o parte semnificativă din populație în aceste județe practică munca cu ziua sau diverse forme de muncă nesalarizată.
„Politicile economice întreprinse de instituțiile statului trebuie să țintească muncitorii calificați. Aceștia reprezintă o parte din cei care pleacă din țară, care își găsesc un loc de muncă în străinătate în funcție de specializarea lor. Trebuie păstrați acești oameni datorită competențelor lor, pentru că una este să faci cablaje auto și alta componente pentru avion sau echipamente hidrotehnice”, a specificat Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
Județul Argeș este lider național în ceea ce privește munca calificată, 20,20% dintre salariați fiind muncitori calificați și asimilați, în timp ce alți 20,12% fiind operatori la instalații și mașini sau asamblori de mașini și echipamente.
Cea mai mare concentrare de specialiști în diverse domenii de activitate se află în județele Cluj (25,87%) și Iași (25,36%) și în municipiul București (25,10%) datorită centrelor academice de învățământ superior.
„Statul le dă imediat ajutor de șomaj tinerilor care nu au absolvit examenul de bacalaureat, fără să îi oblige să urmeze un curs de ucenicie. Practic, statul le dă bani să stea acasă. Există firme care vor să angajeze ucenici, dar nu găsesc pentru că nu mai vrea nimeni să muncească”, reclamă, însă, Pârvan, sugerând ca soluție pentru această problemă ca autoritățile să reducă la jumătate ajutorul de șomaj oferit tinerilor care nu au absolvit examenul de bacalaureat și să-i oblige să urmeze cursuri de formare.
Una din problemele cu care se confruntă piața muncii este și existența unui grad redus de acoperire a populației active. Din totalul de 5,2 milioane de contracte individuale de muncă cu normă întreagă, 27% din contractele de muncă încheiate la nivel național sunt înregistrate în regiunea București-Ilfov, respectiv 1,4 milioane, și 16,5% sunt înregistrate în 4 județe cu un nivel ridicat de dezvoltare economică, Cluj, Timiș, Brașov și Prahova, respectiv 860.000.
La polul opus se află județele Mehedinți, Giurgiu, Călărași, Ialomița și Covasna, unde au fost înregistrate doar 177.500 de contracte, reprezentând 3,5% din totalul contractelor de muncă.
O altă problemă este reprezentată de specializarea economiei pe sectoare cu valoare adăugată scăzută în România.
Astfel, între primele 10 industrii angajatoare, se regăsesc doar 3 industrii cu niveluri relativ ridicate de productivitate în Uniunea Europeană (fabricarea autovehiculelor de transport rutier, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. și fabricarea echipamentelor electrice).
Pe de altă parte, între primele 10 sectoare angajatoare din industria prelucrătoare se regăsesc 4 din cele 5 sectoare cu cele mai reduse niveluri ale productivității și ale costului forței de muncă din Uniunea Europeană (fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea de mobilă, fabricarea articolelor de marochinărie și a încălțămintei și prelucrarea lemnului).
În perioada 2016 - 2017, cea mai accentuată dinamică a numărului de contracte de muncă s-a înregistrat în județele Argeș, peste 13.000 de contracte de muncă, în creștere cu 7,99% față de perioada 2015-2016, și Dolj, peste 11.000 de contracte de muncă, în creștere cu 9,04%, în principal pe fondul dezvoltării accelerate a industriei fabricării de autovehicule și a componentelor pentru acestea.
La nivelul sectorului privat, în perioada 2016-2017, cea mai mare dinamică a numărului de contracte de muncă au avut-o firmele înregistrate în sectoarele comerț, cu o creștere de 7,36% față de 2015-2016, transport și depozitare (+7,55%) și hoteluri și restaurante (+16,19%).
Industria prelucrătoare, respectiv principalul sector angajator din România, a înregistrat la nivelul perioadei analizate un număr de peste 1,2 milioane de contracte de muncă, în creștere cu 1,63% față de anul 2016.
Cea mai importantă creștere a numărului de contracte de muncă, cu 19.309 contracte în perioada 2016-2017, în creștere cu 16,62% față de perioada precedentă, s-a înregistrat în sectorul serviciilor de administrație publică generală, sector care include, printre altele, serviciile de administrație a organelor executive și legislative centrale, regionale și locale, dar și administrarea și supravegherea operațiunilor fiscale.
Cea de-a doua activitate economică ca dinamică la nivel național (+18,92%, respectiv cu 13.493 contracte de muncă mai mult) este industria restaurantelor, ca urmare a convertirii unui număr de contracte de muncă cu durată parțială în contracte du normă întreagă, în contextul modificărilor de legislație fiscală.
În contextul dinamicii sectoarelor comerț și transporturi, primele 4 ocupații angajatoare în octombrie 2017 corespund, pe de o parte, șoferilor de autocamion/mașini de mare tonaj (151.934 contracte de muncă) și șoferilor de autoturisme și camionete (105.226 contracte de muncă) și, pe de altă parte, lucrătorilor comerciali (143.157 contracte de muncă) și vânzătorilor (142.696 contracte de muncă).
Între primele 10 ocupații angajatoare se regăsesc doar 3 din sectorul productiv, însă toate din zona de muncă necalificată: muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (96.299 contracte de muncă), muncitor necalificat în industria confecțiilor (94.556 contracte de muncă) și muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (10.864 contracte de muncă).
Tot în ceea ce privește munca necalificată, un număr mare de salariați (85.416 contracte de muncă) au ocupația de manipulant mărfuri, ceea ce confirmă dezvoltarea accelerată, din ultimii ani, a sectorului de transport-logistică-depozitare.
În perioada 2016-2017, cele mai importante creșteri de personal au fost înregistrate în industriile: fabricarea autovehiculelor de transport rutier și a remorcilor (+4,33%), fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (+7,13%), industria alimentară (+2,62%), fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice (+8,56%), fabricarea echipamentelor electrice (+5,09%) și fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. (+4,31%).
Cele mai mari reduceri ale numărului de locuri de muncă au fost semnalate în sectoarele: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-4,97%), tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie (-3,32%), fabricarea altor mijloace de transport (- 4,68%), fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (- 12,5%), precum și în industria metalurgică (-0,32)%.
În perioada 2016-2017, unul dintre cele mai dinamice sectoare economice a rămas sectorul de transport, logistică și depozitare, care în octombrie 2017 îngloba peste 381.000 de contracte de muncă, în creștere cu 7,55% față de anul 2016.
De asemenea, ocupația de conducător mașini de mare tonaj își consolidează poziția de lider al ocupațiilor din România în cea ce privește numărul de salariați, cu aproximativ 152.000 de contracte de muncă, reprezentând cca. 40% din totalul forței de muncă din sectorul transport, logistică și depozitare.
Perioada 2016-2017 marchează și o evoluție importantă a numărului de locuri de muncă (+10,52%) la nivelul industriei de transport aerian, în condițiile în care expansiunea companiilor low-cost a condus, în această perioadă, la o creștere cu cca. 23% a traficului de pasageri (+3,8 milioane pasageri). Această evoluție a fost susținută în principal de Regiunea București-Ilfov, urmată de județele Timiș, Constanța și Bacău.
Sectorul construcțiilor a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă (+5,21%), ajungând la peste 366,5 mii contracte de muncă. Cea mai spectaculoasă evoluție a înregistrat-o sectorul construcțiilor de clădiri (+8,62% în perioada 2016-2017), ceea ce corespunde unui ritm de creștere a numărului de contracte de muncă de 8 ori mai rapid decât în perioada 2015/2016.
Un efect secundar al creșterii industriei de construcții a fost creșterea mult mai rapidă a muncii necalificate, al cărei ritm de creștere a fost practic dublu față de ritmul industriei, respectiv cu 11,67%, ajungând la 136.839 contracte de muncă în anul 2017. Astfel, ponderea muncii necalificate în totalul forței de muncă din sectorul construcțiilor a crescut cu peste 2 procente, de la 35,17% la 37,33%.
În ceea ce privește munca calificată din sectorul construcțiilor, creșterea numărului de locuri de muncă a fost una moderată, situată la jumătatea ritmului de creștere la nivel de sector. Astfel, numărul de muncitori constructori și asimilați a crescut în perioada 2016-2017 cu 2,85%, în timp ce numărul de muncitori constructori la lucrări de finisare și asimilați a crescut cu 2,08%.
Comerțul continuă ritmul de creștere accelerată din ultimii ani, în octombrie 2017 fiind înregistrate 889.415 contracte de muncă, cu 7,36% mai mult față de anul anterior.
Comerțul cu amănuntul a creat, în perioada analizată, un număr aproape dublu de contracte de muncă față de comerțul cu ridicata, respectiv 33.494 față de 18.134, ceea ce reflectă o dezvoltare preponderentă la nivelul sectorului retail. Au fost înregistrate creșteri importante ale numărului de locuri de muncă în sectoarele de retail alimentar și nealimentar, service auto, comerț îmbrăcăminte și încălțăminte, comerț materiale construcții și echipamente sanitare și comerț produse farmaceutice.
Dintre toate activitățile economice aparținând sectorului comerț, cea mai importantă creștere relativă a numărului de contracte de muncă (+20,51%) a înregistrat-o comerțul online.
Comerțul cu amănuntul este cel mai important sector angajator în județele Timiș, Ilfov și Constanța, în timp ce, la nivelul altor 17 județe, cel mai mare număr de contracte de muncă sunt grupate la nivelul uneia din ocupațiile lucrător comercial sau vânzător.
