Departamentul de Justiție al Statelor Unite, precum și instituția de reglementare și supraveghere a pieței de capital americane, US Securities and Exchange Commission (SEC), investighează în prezent grupul francez de utilități Veolia Environnement, compania-mamă a Apa Nova București, pentru posibile încălcări ale legislației federale a SUA, legate de fapte cercetate de Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România în dosarul deschis în 2015, în care mai multe persoane, printre care foști șefi ai Apa Nova (inclusiv doi francezi), dar și compania ca atare, sunt urmăriți penal pentru trafic de influență, luare de mită, violarea vieții private, evaziune fiscală și spălare de bani.
În plus, Autoritatea pentru Piețe Financiare de la Paris, instituția de supraveghere a pieței de capital din Franța, derulează și ea o investigație legată de faptele cercetate de DNA. Veolia Environnement este listată pe bursa europeană Euronext.
Apa Nova București este operatorul concesionar al serviciului public de apă potabilă și canalizare din Capitală și este controlat în proporție de 73,69% de grupul francez Veolia, restul acțiunilor fiind deținute de către municipiul București prin CGMB (16,31%) și Asociația Salariaților Apa Nova (10%). Contractul de concesiune a serviciului public de apă și canalizare din București a fost semnat în anul 2000 și este valabil până în 2025.
"US Securities and Exchange Commission (SEC) și Departamentul de Justiție al SUA derulează în prezent investigații vizând posibile încălcări ale legilor federale americane, legate de fapte care constituie subiectul investigației DNA. Ca parte a investigației sale, SEC a solicitat companiei (Veolia Environnement – n.r.) să-i furnizeze în mod voluntar documente și informații legate de aceste fapte. La cererea SEC, ca parte a cooperării internaționale, Autoritatea pentru Piețe Financiare (instituția de supraveghere a pieței de capital din Franța – n.r.) a făcut și ea solicitări companiei, legate de asemenea de faptele care constituie subiectul investigației DNA, în conexiune cu propria sa investigație asupra acestei chestiuni. Compania acordă tot sprijinul autorităților de investigare, în special prin furnizarea tuturor informațiilor solicitate, în acord cu legile în vigoare", se arată într-un document recent al Veolia Environnement.
Contactați de Profit.ro, reprezentanții Departamentului de Justiție al SUA au transmis că nu comentează asupra subiectului, iar SEC și DNA nu au răspuns solicitărilor până în momentul publicării acestui material.
Potrivit raportului de activitate al DNA pe anul trecut, în 2016, instituția românească anticorupție a răspuns pozitiv unui număr de 2 solicitări de asistență judiciară primite din partea unor autorități și instituții din Statele Unite, una de executare a unor acte procesual-penale și una de efectuare de verificări și schimb de informații, fără să se precizeze despre ce cauze este vorba.
Veolia Environnement s-a aflat sub supravegherea SEC în perioada în care a fost listată pe Bursa de la New York, prin certificate de depozit (GDR), respectiv până în 2014, când a decis să se delisteze, pentru a-și reduce costurile. GDR-urile Veolia se tranzacționează în continuare în SUA, pe piața extrabursieră (OTC), iar grupul francez are operațiuni de business semnificative peste Ocean.
La licitația din anul 2000 pentru concesionarea de către Primăria Capitalei a serviciului de apă și canalizare din București, câștigată de Veolia, a participat și o companie americană, Azurix Corp din Houston, Texas, înființată de faimoasa corporație Enron, prin achiziția operatorului britanic de apă Wessex Water. Business-ul Azurix s-a dovedit a fi foarte păgubos pentru Enron, care a vândut compania în 2001 firmei americane American Waters Work. Azurix a fost implicată într-un litigiu internațional cu statul argentinian, acuzând municipalitatea din Buenos Aires de încălcări grave ale contractului de concesiune a serviciului de apă. Tribunalul Arbitral Internațional de la Washington a obligat Argentina să plătească Azurix daune de 165 milioane dolari plus dobânzi.
La un an după adjudecarea contractului de concesiune de la București, în 2001, Veolia s-a listat pe bursa new-yorkeză.
Într-un referat al procurorilor DNA din septembrie 2015 din dosarul penal Apa Nova se arată că Costin Berevoianu, fost consilier al fostului primar general al Capitalei Sorin Oprescu, era, în anul 2000, la momentul licitației și ulterior al concesionării, directorul Regiei de Apă a Municipiului București. De asemenea, în perioada în care a fost consilierul lui Oprescu, 2008-2015, Berevoianu avea în coordonare serviciile de apă și canal, ținând legătura cu Apa Nova în privința derulării contractului de concesiune.
"La data semnării contractului de concesiune dintre Primăria Municipiului București și S.C. APA NOVA S.A., Berevoianu Costin ocupa funcția de director general al Companiei de Apă București, iar la data semnării contractului de concesiune, în cadrul activității pe care o desfășura, a susținut interesele Grupului VEOLIA, din care face parte și S.C. APA NOVA S.A. După anul 2005, Berevoianu Costin a devenit consilier al primarului general al capitalei, susținând în continuare din această poziție interesele Grupului VEOLIA. Practic, în calitate de consilier al primarului, el a coordonat serviciile comunale de apă, canal și distribuția agentului termic, servicii în care erau implicate companiile APA NOVA și RADET. După momentul încheierii contractului de concesiune, Berevoianu Costin s-a deplasat la Paris, unde a avut o discuție cu președintele de atunci al Grupului VEOLIA. În cadrul discuției, președintele grupului francez i-a oferit o sumă de bani generoasă drept recompensă pentru sprijinul acordat în câștigarea contractului de concesiune, însă Berevoianu Costin a declinat această ofertă, solicitând în schimb control asupra unei bune părți din achizițiile ce urmau să fie efectuate de noua companie APA NOVA", se afirmă în referatul procurorilor de la DNA Ploiești.
La acel moment, în 2005, președinte al grupului Veolia era Henri Proglio, numit în 2000, anul concesionării serviciului de apă și canal din Capitală prin crearea Apa Nova. El a demisionat din această poziție în 2012, în urma unui scandal declanșat de faptul că timp de mai mulți ani de zile a cumulat și funcția (și salariul) de președinte al grupului energetic francez EDF.
Legislația SUA privind coruperea oficialilor guvernamentali străini de către corporații americane este extrem de dură. Principala lege în această privință este Foreign Corrupt Practices Act (FCPA), în vigoare din 1977.
În baza acestei legi, în 2013, Departamentul de Justiție și SEC au declanșat o anchetă care viza suspiciuni de corupere de către Microsoft a unor responsabili guvernamentali din China, Italia și România, în schimbul unor favoruri de business. De asemenea, în 2013, producătorul farma GlaxoSmithKline (GSK) a fost acuzat că a plătit ilegal medici români pentru ca aceștia să le prescrie pacienților utilizarea medicamentelor din portofoliul GSK, plățile fiind mascate sub forma unor contracte pentru susținerea unor speech-uri. În 2011, compania Johnson & Johnson a acceptat să suporte sancțiuni financiare de peste 21 milioane dolari în cadrul unui acord cu procurorii americani, pentru ca aceștia să renunțe la acuzațiile potrivit cărora firma ar fi mituit oficiali guvernamentali din România, Polonia, Grecia și Irak.
DNA nu a mai comunicat nimic despre evoluția dosarului Apa Nova de mai bine de un an și jumătate, din 30 octombrie 2015.
Atunci, DNA Ploiești a pus sub acuzare compania Apa Nova București pentru evaziune fiscală, spălare de bani, mită, cumpărare de influență și interceptări ilegale, măsura fiind luată după ce Direcția a început urmărirea penală pentru aceste infracțiuni față de mai mulți actuali sau foști directori ai companiei.
Anterior, anchetatorii au început urmărirea penală față de directoarea companiei Lavinia Săniuță, sub acuzațiile de evaziune fiscală, spălare de bani și interceptări ilegale, față de directoarea adjunctă Giovana Soare, pentru evaziune fiscală și spălare de bani. De asemenea, a fost extinsă urmărirea penală pentru infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani pentru doi foști directori francezi ai Apa Nova București, respectiv pentru Bruno Roche și Laurent Lalague, cercetați anterior pentru cumpărare de influență, dar și pentru fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu și pentru omul de afaceri Ovidiu Semenescu.
Potrivit DNA, în perioada 2014 - 15 iunie 2015, Lavinia Teodora Săniuță, în calitate de director general adjunct la Veolia România, și începând cu 15 iunie, ca director general al Apa Nova București, a dat sume importante de bani lui Semenescu, în urma unei înțelegeri prealabile cu acesta, sub forma unor contracte încheiate cu societăți aparținând sau care sunt controlate de Ovidiu Semenescu, Vlad Moisescu și Costin Berevoianu, contracte al căror obiect nu a fost prestat în realitate.
”Sumele de bani ar fi fost date pentru ca Semenescu Ovidiu-Traian să intervină, personal sau prin intermediul altor persoane, la reprezentanții unor instituții publice din România, în beneficiul agenților economici ai Grupului de firme Veolia Franța, din care face parte și SC Apa Nova SA București. Unele plăți aferente acestor contracte au fost autorizate de Lavinia Teodora Săniuță, în calitate de director general al SC Apa Nova București SA, respectiv director general adjunct la Veolia România, în perioada menționată. Banii astfel plătiți au reprezentat, de fapt, contravaloarea influenței și intervențiilor exercitate de către Semenescu Ovidiu-Traian, Moisescu Vlad-Octavian și Berevoianu Costin la nivelul instituțiilor publice, cu referire în special la Primăria și Consiliul Local ale Sectorului 1 București, Primăria Generală a Capitalei și Consiliul General ale municipiului București, în favoarea firmelor din Grupul Veolia și în special a S.C. Apa Nova SA București”, arăta DNA.
Potrivit procurorilor DNA, Vlad Moisescu, fost trezorier al PNL, și Costin Berevoianu, fost șef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei, dar și fost consilier al primarului Sorin Oprescu, ar fi făcut trafic de influență în favoarea companiei controlate de francezii de la Veolia, obținând pentru Apa Nova, contra unor sume de bani, beneficii sub formă de majorări de tarife, încheierea unor contracte cu instituțiile publice, avize, autorizații și hotărâri de consiliu favorabile sau evitarea luării unor măsuri nefavorabile.
În ordonanța de extindere și continuare a urmăririi penale se menționează că angajaților SC Apa Nova SA li s-a impus de către directorul general Lavinia Săniuță să sprijine activitatea ilegală desfășurată de Ovidiu Semenescu, în interesul firmelor din grupul Veolia. Astfel, directorul general Lavinia Săniuță ar solicitat directorului financiar să ascundă un contract încheiat cu o anumită firmă, în baza căruia Ovidiu Semenescu ar fi primit suma de 4.000.000 lei.
Totodată, în același scop, în cursul anului 2010, a fost încheiat contractul cadru cu S.C. SIS Strategy SRL, administrată de Teodor Sterian, finul lui Ovidiu Semenescu, urmat în perioada anilor 2010 - 2015 de contracte similare, având ca obiect efectuarea de filaje și interceptări ilegale, în interesul persoanelor care controlau Apa Nova București, contracte semnate de directorii Bruno Roche, Laurent Lalague și Lavinia Săniuță, potrivit DNA.
În perioada 2010 - 2015, Bruno Roche, Laurent Lalague și Lavinia Săniuță, în calitate de directori ai Apa Nova București, au dispus măsuri de supraveghere, monitorizare și interceptare ilegale a angajaților companiei, exercitate în baza unor contracte încheiate între furnizorul de apă și SC SIS Strategy S.R.L., societate specializată în desfășurarea acestor activități, ”modalitate în care au ținut sub control divulgarea de către angajații companiei de date, care să conducă la depistarea activităților nelegal derulate de aceasta”mai arăta DNA.
De asemenea, conform DNA în perioada 2011 - 2015, Bruno Roche, Laurent Lalague și Lavinia Săniuță, în calitate de administratori ai Apa Nova București și directori generali ai aceleiași societăți, ultima dintre aceștia și în calitate de director general adjunct la Veolia România, cu complicitatea lui Ovidiu Semenescu, Vlad Miosescu și Giovanei Soare, au participat la circuite comerciale și financiare fictive, ce au avut ca scop, înregistrarea în contabilitatea Apa Nova București a unor achiziții fictive, având ca obiect presupuse prestări de servicii și achiziții mărfuri, de la mai multe firme.
”Firmele respective au emis facturi false care să favorizeze S.C. Apa Nova S.A. București, utilizând ca mod de operare reducerea artificială a profitului impozabil și a TVA de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăți și utilizarea de societăți comerciale «tip fantomă». După alimentarea conturilor, au avut loc imediat retrageri de numerar, ridicări frecvente de numerar în valori mari cu explicația «achiziții mărfuri», s-au constatat rulaje deosebit de mari în conturile persoanelor fizice implicate, fără ca acestea să justifice, prin veniturile declarate, valoarea acestor transferuri”, preciza DNA.
În cauză, prejudiciul minim stabilit în dauna statului, ca urmare a infracțiunii de evaziune fiscală este de 24.691.980 lei (echivalentul a 5.545.146 euro) reprezentând impozit pe profit și TVA - 14.815.188 lei. Prejudiciul stabilit ca urmare a infracțiunii de spălare a banilor este de 76.545.141,23 lei (echivalentul a 17.294.819 euro), preciza DNA.
