Din cei peste 1,2 milioane de salariați ai statului, 743.974 (61,5%) sunt femei, iar 465.529 bărbați (38,5%), potrivit datelor furnizate Profit.ro de către Inspecția Muncii (IM) în baza înregistrărilor din sistemul informatic al instituției. Locurile de muncă de la stat sunt considerate, în multe cazuri, a fi mai avantajoase pentru angajat decât cele din privat, întrucât salariile sunt, în medie, mai mari, posturile sunt sigure, iar drepturile angajaților, cum ar fi programul sau atribuțiile, sunt respectate într-o măsură mai mare. În ceea ce privește funcțiile de decizie, datele autorităților arată că în administrația centrală ocupă astfel de posturi 325 (53,9%) femei și 278 (46,1%) bărbați. Ministerele cu cele mai multe femei în posturi de decizie sunt Sănătate (81,3%), Muncă (75%) și Finanțe (69,8%), iar cele cu cei mai mulți bărbați Apărare (68,2%), MAI (68,2%) și Energie (63,6%).
O analiză a Consiliului Fiscal din vara anului trecut arăta că în sistemul public, media salarială era cu 27,9% mai mare față de sectorul privat, potrivit datelor aferente anului 2021. Pentru 2023, bugetul prevede cheltuieli de personal în creștere cu 7,8%.
Comparativ cu finalul anului 2018 (nu am solicitat date anterioare), numărul salariaților femei a crescut mai rapid decât cel al bărbaților. În sectorul public, numărul femeilor a crescut cu 30.779 (+4,3%), iar cel al bărbaților cu 7.911 (+1,7%), în timp ce și în sectorul privat avansul numărului de salariați a fost mai mare tot în rândul femeilor, +149.547 (+7,75%), comparativ cu un plus de numai 109.161 (+4,6%) în rândul bărbaților.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Important: Datele furnizate de către IM pe baza extragerilor din Revisal au un grad ridicat de relevanță pentru comparații privind piața muncii, dar sunt limitate de ceea ce permite sistemul informatic sau de prevederile legislative. Datele IM de mai jos nu includ anumite categorii de salariați, cum ar fi nerezidenții sau alte persoane cărora nu le poate fi identificat CNP, precum și personalul angajatorilor cu formă de proprietate nedeclarată. De asemenea, conform prevederilor legale, lipsesc din aceste date lucrători din sistemul public cum ar fi funcționarii publici, militarii, personalul din justiție, etc.
Un exemplu de astfel de caz este Ministerul Apărării, din rândul căruia cel puțin o parte, militarii, nu apar în sistemul informatic al Inspecției Muncii. Cele mai recente date ale Ministerului Finanțelor, din februarie 2023, arată 71.902 de angajați la Ministerul Apărării. Nu se cunosc detalii despre procentajul de militari (neraportați la IM) și cel al personalului civil. Într-un articol din 2021, MApN transmitea pentru publicația Monitorul Apărării și Securității, că 19% din personalul militar și civil al MApN este reprezentat de femei.
Numărul total al angajaților statului nu este cunoscut, încă, astfel că în zonele care au rămas în afara sistemului Inspecției Muncii s-ar putea regăsi domenii în care ponderea femeilor este mai redusă.
Date transmise Profit.ro de către Inspecția Muncii
Număr contracte și număr salariați cu contracte de muncă active la data de referință, distribuite în funcție de sexul salariatului (bărbați/femei), în funcție de forma de proprietate a angajatorului, la nivel național:
| Formă proprietate | Contracte active | Salariați activi | |
|---|---|---|---|
| Femei | stat | 974.629 | 743.974 |
| Femei | privată | 2.356.488 | 2.078.113 |
| Femei | mixtă | 45.598 | 44.080 |
| Bărbați | stat | 576.535 | 465.529 |
| Bărbați | privată | 2.725.974 | 2.476.932 |
| Bărbați | mixtă | 78.179 | 75.606 |
*sexul a fost determinat din CNP pentru salariații identificați prin CNP
Funcțiile de decizie din administrația centrală
Potrivit celor mai recente date anunțate de către Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, în România, în anul 2021, în administrația publică centrală, pentru cele 2 grade decizionale (grad decizional 1: secretar general, secretar general adjunct, director general, director general adjunct și grad decizional 2: director, director adjunct) posturile au fost ocupate de 278 (46,1%) bărbați și 325 (53,9%) femei.
Ministerele din România - femei mai multe la conducere la Sănătate, Muncă și Finanțe, dar mai puține Apărare, Energie și Transporturi
Potrivit raportului agenției menționate mai sus, din cele 19 instituții centrale analizate, 18 ministere și Secretariatul General al Guvernului, 10 au ponderi de peste 50% femei în posturile decizionale, în 6 bărbații sunt majoritari, iar în 3 este egalitate.
Primele cinci instituții cu cele mai ridicate ponderi de femei în funcții decizionale:
- Ministerul Sănătății: 81,3%
- Ministerul Muncii și Protecției Sociale: 75%
- Ministerul Finanțelor: 69,8%
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 66,1%
- Ministerul Educației: 64,5%
Cele 6 nstituții cu pondere mai mare de bărbați în funcții de decizie:
- Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale: 68,2%
- Ministerul Energiei: 63,6%
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: 59%
- Secretariatul General al Guvernului: 57,6%
- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: 55,6%
Situația în UE
Cu aceste procentaje, România ocupă cea de-a 7-a poziție în clasamentul UE-28. În UE, statele care se poziționează înaintea României (53,9%) sunt: Bulgaria (59,5%), Croația (57,6%), Slovenia (57,1%), Grecia (56,4%), Finlanda (56,3%) și Letonia (55%). Ungaria este statul în care procentajul este cel mai mic, respectiv 18,7%.
(Potrivit Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, participare de gen echilibrată: reprezentare care nu scade sub pragul de 40% ca prag de paritate a femeilor sau a bărbaților în orice organism de decizie din sfera publică și politică (EIGE))
