Un total de 23 de grefieri și foști grefieri de la Judecătoria Miercurea Ciuc au câștigat, în instanță, majorarea salariilor cu 25%, retroactiv de la 1 ianuarie 2018, plus rata inflației și dobânzi penalizatoare.
Grefierii au obținut majorarea indicelui cu care sunt calculate salariiile pentru familia ocupațională ”Justiție” de la VRS (valoare de referință sectorială) de 605,225 lei la VRS de 756.53 lei (+25%), arată G4Media.ro.
Aceasta în condițiile în care, în 2023, personalul din justiție a obținut majorarea VRS de la 484 lei la 605 lei.
Vezi aici decizia Tribunalului Covasna
”Dispune recalcularea și plata indemnizațiilor de încadrare raportat la un indice de valoare sectorială de 605,225 lei +25% (VRS 756.53), majorare prevăzută de art. 38 alin. 3 din Legea 153/2017 și care nu a fost aplicată de ordonatorii de credite prin raportare la drepturile salariate deja dobândite, de la data de 09.07.2018 și în continuare, cu depășirea plafonării prevăzute de art. 38 alin. 6 din Legea 153/2017.
Dispune repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispozițiilor legale reprezentat de diferența salarială rezultată între noua indemnizație de încadrare și indemnizația actuală de încadrare, începând cu data de 01.01.2018 și în continuare, până la plata efectivă a noii indemnizații de încadrare (prin obligarea pârâților la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plății diferențelor bănești corespunzătoare), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plății efective”, se arată în decizia instanței.
Decizia, rămasă definitivă prin neapelare
Hotărârea de majorare a fost câștigată în condițiile în care Tribunalul Harghita și Curtea de Apel Mureș (în raza cărora se află Judecătoria Miercurea Ciuc) nu au formulat apărări în dosar, se arată în motivarea deciziei.
Decizia nu a fost apelată de Tribunalul Harghita și Curtea de Apel Mureș.
Tribunalul Covasna a interpretat diferit hotărârea prealabilă a Înaltei Curți nr. 43/2024 care stabilea VRS la doar 605 lei și a dispus majorarea cu 25 %, adică la 756 lei.
Ce a stabilit Înalta Curte în septembrie 2024
În septembrie anul trecut, un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept condus chiar de șefa ÎCCJ, judecătoarea Corina Corbu, a stabilit că familia ocupațională ”Justiție” trebuie să primească un VRS de doar 605 lei, nu de 753 de lei.
Înalta Curte a stabilit că personalul din Justiție trebuie să primească doar o majorare cu 25 la sută a salariilor, adică un VRS de la 484 lei la VRS de 605 lei, și pentru cei care nu primiseră deja acest lucru, preciza atunci judecătoarea Corbu pentru G4Media.ro.
”Nu doar că nu este vorba despre acordarea vreunei majorări, dar soluția pronunțată este menită tocmai să elimine posibilitatea acordării în cadrul familiei ocupaționale ”Justiție”, prin hotărâri judecătorești, a unor majorări salariale suplimentare derivate din aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea cadru nr.153/2017 față de cele deja acordate prin ordine administrative.
Practic, sunt create doar premisele verificării de către instanțele judecătorești învestite cu litigii circumscrise chestiunii de drept dezlegate, a manierei de interpretare și aplicare de către angajatori a dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea cadru nr.153/2017 și este validată practica ordonatorilor de credite care au procedat deja, în aplicarea etapizată a legii menționate, la acordarea acestor majorări salariale care au compensat efectele trecerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a contribuțiilor sociale de la angajatori la angajați.
Raportul votat în unanimitate arată că este incontestabil că există ordonatori de credite/angajatori ai diferitelor categorii profesionale din cadrul familiei ocupaționale „Justiție” care au acordat deja majorarea salarială vizată, majorare care produce același efect al creșterii cu 25% a cuantumului brut al indemnizațiilor de încadrare ori al salariilor de bază, indiferent dacă se aplică acestor componente salariale compuse prin înmulțirea coeficientului de multiplicare variabil cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, ori dacă se aplică unității de valoare referință sectorială de 605,225 lei din compunerea indemnizațiilor de încadrare ori a salariilor de bază, nefiind posibilă acordarea majorării în ambele variante întrucât s-a produce o dublă majorare.
Prin urmare, majorarea nu poate fi aplicată, simultan ori succesiv în ambele variante, adică atât unității de valoare de referință sectorială de sine stătător, cât și indemnizației de încadrare ori salariului de bază din compunerea cărora aceasta face parte, întrucât s-ar produce o dublă majorare”, arăta ÎCCJ în septembrie 2024 într-un comunicat de presă.
Cum a interpretat Tribunalul Covasna
<< Așadar, în legătură cu calcularea și plata indemnizației de bază prin raportare la un vrs de 605,225 lei neplafonat, pretențiile reclamanților sunt întemeiate, dreptul fiind recunoscut prin Decizia nr. 88/2023, chestiunea de drept asupra căreia părțile au opinii contradictorii fiind aceea a îndrituirii reclamanților la plata indemnizației brute lunare calculată cu un vrs de 605,225 lei neplafonată, majorată cu 25%.
Relativ la aceasta, devine aplicabilă decizia ÎCCJ 43/2024 potrivit căreia „ În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizațiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție”, stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții, iar angajatorii nu au acordat deja această majorare.”
Înalta Curte de Casație și Justiție, în esență, în scopul argumentării acestei dispoziții a reținut elementul de egalizare salariară explicat la paragrafele 127-129 din decizie:
„ 127. Un argument subsidiar în susținerea opiniei potrivit căreia cuantumul brut al indemnizațiilor de încadrare, respectiv al salariilor de bază, compuse cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, înmulțită cu un coeficient de multiplicare variabil, se majorează cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2018, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții, îl reprezintă și faptul că, prin Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023, emis de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr 304/2022 privind organizarea judiciară și al dispozițiilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare, în vederea stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a stabilit că, „începând cu data de 1 ianuarie 2018, judecătorii prevăzuți în anexă, parte integrantă din prezentul ordin, vor fi salarizați prin acordarea valorii de referință sectorială în sumă de 605,225 lei, pentru intervalele de timp indicate în anexă în fiecare caz în parte”.
128. Ulterior, Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023 a fost completat prin Ordinul nr. 114 din 11 aprilie 2023, în sensul că drepturile salariale stabilite în conformitate cu Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023 (…) se calculează cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 1 din Ordinul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 5 din 16.01.2018”, în timp ce art. 1 al acestui din urmă ordin, emis și în baza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, prevede că „începând cu data de 1.01.2018 cuantumul brut al indemnizațiilor de încadrare/salariilor de bază (…) se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25 al Legii-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
129. Or, atât timp cât prin Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023, completat prin Ordinul nr. 114 din 11 aprilie 2023, acte administrative care se bucură de prezumția de legalitate și sunt executorii inclusiv cu privire la aspectul relevant din prezenta sesizare, respectiv aplicarea majorării cu 25% a cuantumului brut al indemnizațiilor de încadrare, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru o categorie profesională din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție”, majorare reliefată în anexele care fac parte din ordinele amintite, cu atât mai mult, în considerarea caracterului de generalitate a dispozițiilor legale care reglementează majorarea salarială, caracter rezultat din identitatea de interpretare față de cea dată de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 majorărilor salariale prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, se impune a statua în sensul că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizațiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție”, stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”
Așadar, această decizie dezleagă dreptul reclamanților la acordarea unei majorări de 25 % a indemnizații de bază calculată cu un vrs de 605,225 lei neplafonată, însă acordarea efectivă a diferențelor salariale rezultate din aplicarea acesteia, printr-o hotărâre judecătorească pronunțată într-un litigiu este lăsată la latitudinea instanței care “are obligația, în temeiul art. 22 din Codul de procedură civilă, de a verifica în ce măsură, până la soluționarea litigiilor, s-a procedat la majorarea cu 25% a cuantumului brut al indemnizațiilor de încadrare, respectiv al salariilor de bază constituite cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, majorare prevăzută de dispoziția legală a cărei interpretare se solicită, ceea ce face ca aplicarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, în maniera interpretată prin prezenta decizie, să se realizeze doar în măsura în care angajatorii nu au acordat deja această majorare”- paragraf 132 din decizie.
Cum, în speță, prin Decizia 88/2023 li s-a stabilit reclamanților dreptul la o indemnizație de salarizare neplafonată calculată prin aplicarea vrs 605,225 lei pe considerentul ca reclamanții beneficiază de salarizarea prin raportare la un vrs de 605,225 lei, drept recunoscut prin hotărâri judecătorești și născut în patrimoniul lor anterior intrării Legii 153/2017 în vigoare, este evident că aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv majorarea de 25 % a cuantumului brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizațiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție” trebuie sa se facă la o indemnizație calculată prin aplicarea acestui vrs deja câștigat, chiar dacă hotărârile judecătorești care l-au stabilit au fost pronunțate ulterior intrării Legii 153/2017 în vigoare.
Relativ la plata efectivă a acestor drepturi astfel stabilite, instanța va ține seama la admiterea acțiunii de faptul că este inadmisibil ca niște drepturi salariale să fie recunoscute doar pe actele instituțiilor angajatoare ,să fie încă neplătite dar și de faptul că există în cadrul Tribunalului Covasna o practică judiciară în care au fost deja analizate și admise drepturi salariale similare cu cele din prezenta cauză >>, a motivat Tribunalul Covasna.
Un înalt magistrat spune acum: ”S-a deschis o cutie a Pandorei, toți grefierii și magistrații din țară vor solicita același lucru”
Alte procese similare abia au fost deschise de personalul din Justiție, fără a avea o decizie în primă instanță.
Pentru plata acestor bani, în decembrie 2023, guvernul a aprobat virarea a 1,15 miliarde de lei (peste 200.000 de milioane de euro) din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului pentru plata salariilor restante din Justiție, adică a majorărilor obținute în instanță de magistrați și alți angajați din sistem, precum și de salariații din Ministerul Justiției. Fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu a solicitat însă 3,7 miliarde de lei (peste 700 de milioane de euro) din Fondul de Rezervă, pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților obținute în instanțe.
Pe 21 iunie 2024, Guvernul Ciolacu a mai acordat alte aproape 120 de milioane de euro pentru restanțele salariale ale magistraților și personalului auxiliar din justiție.
