Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit în acest an condamnări prin care România trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 34,7 milioane de euro, iar 97% din această sumă (33,87 milioane de euro) reprezintă despăgubiri în dosare pierdute pentru nerespectarea dreptului de proprietate în România, se menționează într-o analiză remisă miercuri de Asociația pentru Proprietate Privată (APP).
De asemenea, reprezentanții asociației susțin că în 2020 România a fost obligată să plătească despăgubiri mai mari decât în toți ultimii zece ani la un loc, scrie Agerpres.
"Într-un studiu realizat de Asociația pentru Proprietate Privată (APP România) se evidențiază cauzele CEDO în care nerespectarea dreptului de proprietate a dus la condamnarea țării noastre, iar raportat la cuantumul total al despăgubirilor din anul 2020, peste 97% au fost sume atribuite în astfel de dosare. Astfel, din 34.700.924 de euro (despăgubiri pe care România le are de plătit din condamnările de anul acesta), 33.874.800 de euro reprezintă sume stabilite în 10 hotărâri pronunțate de CEDO pentru nerespectarea dreptului de proprietate în România", se precizează în comunicatul remis de APP.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De asemenea, Asociația pentru Proprietate Privată susține că în 2020 România a fost obligată să plătească despăgubiri mai mari decât în toți ultimii zece ani la un loc.
Analiza amintește că CEDO a așteptat, din anul 2010, ca problema proprietarilor cu imobile înstrăinate să fie reglementată prin legislația internă a României, însă cum în ultimii 10 ani problemele nu au fost soluționate pe plan intern, instanța europeană a trecut la analizarea dosarelor și a stabilit că proprietarii ale căror imobile au fost înstrăinate chiriașilor și nu mai puteau fi restituite în natură trebuie să primească despăgubiri la valoarea actuală.
APP subliniază că dosarele au ajuns la CEDO după ce au parcurs toate căile de atac ale Justiției din România.
"Dacă judecătorii români ar fi aplicat în mod corect prevederile Convenției europene a drepturilor omului, acești proprietari nu ar mai fi fost nevoiți să apeleze la instanța europeană. Statul român nu ar mai fi plătit acum despăgubiri dacă autoritățile administrative ar fi soluționat la timp dosarele de despăgubiri, însă acestea nu au respectat nici termenele stabilite prin legea elaborată chiar de funcționarii ANRP", se menționează în comunicatul Asociației pentru Proprietate Privată.
De asemenea, ANRP ar fi trebuit să soluționeze până la 20 mai 2018 toate dosarele constituite în temeiul Legii nr. 10 din 2001 pe care le avea înregistrate la data apariției Legii nr. 165/2013, dar până la acea dată soluționase doar 52% dintre acestea.
" Primăria București ar fi trebuit să soluționeze toate notificările in temeiul Legii nr. 10/2001 până în ianuarie 2016. În 18 ani, această instituție a rezolvat doar 51% dintre dosare. Mai sunt peste 20.000 de notificări (din aproximativ 42600) care încă așteaptă la rând. Comisiile locale de fond funciar din cadrul primăriilor de sector din Municipiul București nu au finalizat inventarierea terenurilor agricole neputându-se astfel continua procesul de acordare de despăgubiri deoarece potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 165 din 2013 acestea nu pot propune acordarea de despăgubiri dacă nu fac dovada ca nu pot oferi în compensare -fie și parțială- alte imobile. La comisiile locale de fond funciar din toată țara se află numeroase cereri neanalizate, unele chiar din 1991; în prezent sunt foarte multe procese care au ca obiect soluționarea de către instanțe a acestor cereri după declararea ca neconstituționale a dispozițiilor care îngrădeau accesul la justiție acestor persoane", se arată în comunicatul Asociației pentru Proprietate Privată.
