Premierul Viorica Dăncilă a declarat, în urma tragediei de la Caracal, că dorește înăsprirea pedepselor pentru crimă, viol, pedofilie, chiar cu introducerea închisorii pe viață sau castrării chimice. Pe agenda ședinței de miercuri a Guvernui se află însă un punct de vedere în care Executivul arată că nu este de acord cu un proiect legislativ prin care este eliminată eliberarea înainte de termen a condamnaților la închisoare pentru astfel de fapte. Guvernul susține că o astfel de eliminare contravine Convenției Europene a Drepturilor Omului.
"Stimați oameni politici, vorbim de analiza oportunității unui referendum pentru implementarea unor pedepse drastice pentru criminali, violatori și pedofili, precum închisoarea pe viață sau castrarea chimică. Aceste măsuri au nevoie de o validare populară înainte de a fi aplicate. Nu vedeți necesară o consultare publică pentru introducerea unor astfel de măsuri? Nu vi se pare normal să fie adoptate doar cu acordul cetățenilor români?", a postat premierul Dăncilă, pe pagina de socializare, în urma informațiilor despre uciderea celor două tinere de la Caracal.
Cu alte cuvinte, șeful Guvernului ar vrea să întrebe populația dacă este cazul ca ea să dispună înăsprirea acestor pedepse, deși, anterior, legislația a fost modificată permițând eliberarea din închisoare a unui număr important de infractori, inclusiv violatori.
Proiectul legislativ îi împiedică pe ucigași și violatori să iasă mai devreme din închisoare
Această relaxare a pedepselor din Codul Penal pentru fapte grave au avut-o în vedere și deputatul PNL Florin Roman, care a depus, la Parlament, la începutul lunii, un proiect de lege pentru exceptarea de la beneficiul liberării condiționate a persoanelor care se află în executarea unei pedepse pentru infracțiuni precum omorul, violul, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, tâlhăria calificată și tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, dar și unele infracțiuni de corupție și serviciu (luarea și darea de mită, traficul de influență, cumpărarea de influență și abuzul în serviciu).
Autorul proiectului afirmă că legea ”recursului compensatoriu” (Legea 169/2017), promovată de Guvern și adoptată de Parlament în 2017, ”a condus rezultate nefaste siguranța cetățenilor români”.
”Fără un studiu de impact bine argumentat și fără a se lua în considerare efectele pe care le are eliberarea înainte de termen a unor condamnați care au dat dovadă că nu s-au îndreptat și că nu se vor putea reintegra în societate s-a ajuns, de fapt, la o încurajarea a fenomenului infracțional. Astfel, s-a indus ideea că se liberarea poate avea loc mai repede indiferent de cât de grave ar fi infracțiunile comise”, arată inițiatorul proiectului.
Deputatul invocă date ale Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), care, la începutul anului 2019, informa că din totalul celor 14.402 persoane care au beneficiat de prevederile Legii 169/2017, 11.851 de persoane au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiționată de către instanțele de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei.
Din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, 724 de persoane au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu.
”Nu trebuie uitate cazurile de violență în care au fost implicați foști deținuți care abia beneficiaseră de prevederile ”recursului compensatoriu". Amintim, cu tristețe și revoltă, incidentele din noiembrie 2018 când un bărbat, care abia fusese eliberat din penitenciar, unde ispășise pedepse pentru tâlhărie si tentativa de viol, a lovit cu sălbăticie și a tâlhărit o tânără într-un bloc din Alba Iulia, precum Și abominabilul asasinat din 13 ianuarie acest an, când un tânăr de 25 de ani a murit la Spitalul din Mediaș, după ce acesta a fost înjunghiat de un fost condamnat pentru omor și care fusese eliberat recent în baza recursului compensatoriu. Acestor cazuri monstruoase li se adăugă și ale unor violatori care, odată liberații condiționat, nu și-au uitat comportamentul animalic și au făcut alte victime”, a adus liberalul exemple în sprijinul propunerii sale.
Guvernul Dăncilă spune că eliberarea condiționată nu poate fi eliminată din lege
Guvernul este obligat ca la fiecare proiect legislativ înaintat de parlamentari să spună dacă susține măsurile propuse, dând astfel o recomandare partidelor de la putere dacă să voteze sau nu proiectul respectiv. Acum, în prima ședință de Guvern de după cea mai recentă crimă de la Caracal a fost introdus pentru aprobare și punctul de vedere redactat în cazul proiectului depus de deputalul liberal.
Guvernul invocă atât jurisprudența Curții de Justiției a Uniunii Europene, precum și Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru a sublinia că deși un deținut nu are dreptul de a beneficia de o lege de amnistie sau de a fi eliberat, condiționat sau definitiv, înainte de executarea pedepsei, ”nereglementarea pentru persoanele condamnate a dreptului de a beneficia de liberare condiționată (cel puțin la nivel teoretic), indiferent de natura infracțiunii săvârșite, de gravitatea acesteia ori de natura pedepsei (detențiune pe viață ori pedeapsa cu închisoare pe o anumită perioadă) este apreciat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca fiind contrar art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”.
Potrivit Guvernului, în jurisprudența Curții Europme a Drepturilor Omului dacă legislația unui stat membru nu prevede (chiar și pentru infracțiunile considerate grave) o perspectivă reală pentru liberare condiționată, precum și o posibilitate de revizuire a pedepsei, atunci devine incident art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Executivul exemplifică în acest sens cu decizia Curții Europene în cauza Laszlo Magyar contra Ungariei, în care s-a stabilit că a existat o încălcare a art. 3 în condițiile în care reclamantul (condamnat la pedeapsa detențiunii pe viață, printre altele, pentru omor și tâlhărie) nu beneficia, în cadrul legislației naționale, de nicio prevedere care să-i permită, printr-o procedură judiciară, obținerea liberării condiționate ori micșorarea în vreun mod a pedepsei, ci doar prin intermediul decretelor individuale degrațiere semnate de președintele țării.
”Deși Convenția nu garantează deținuților dreptul la reabilitare, iar art. 3 nu poate fi interpretat ca impunând autorităților o obligație absolută de a pune la dispoziția deținuților programe de reabilitare ori de reintegrare și activități (de exemplu, cursuri de consiliere), totuși impune autorităților să dea persoanelor condamnate la pedeapsa pe viață posibilitatea, oricât de redusă, ca, la un moment dat, să se elibereze”, subliniază Guvernul.
”Prin urmare, modificarea reglementării de lege lata a liberării condiționate prin exceptarea de la această vocație legală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni precum omor, omor calificat, viol, act sexual cu un minor, tâlhărie, tâlhărie care a avut ca urmare moartea victimei și unele infracțiuni de corupție și serviciu (darea de mită, luarea de mită, traficul de influență, cumpărarea de influență și abuzul în serviciu) este de natură să comporte aspecte de neconstituționalitate prin instituirea unor discriminăride tratament între persoanele condamnate la pedepse privative de libertateși prin nerespectarea actelor și tratatelor internaționale la care România este parte și care trebuie respectate”, este concluzia Guvernului, care transmite că nu susține adoptarea proiectului.
