Cutremurul, considerat "factor de risc major" pentru municipiul București, se arată într-un document numit Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență.
Conform scenariilor specialiștilor, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative" în situația în care s-ar produce un seism puternic, iar dintre acestea o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv "nivel de colaps parțial sau total". Autorii documentului estimează că se pot produce peste 6.500 de pierderi de vieți și peste 16.000 de răniți grav, aproximativ 10.500 spitalizați, și în jur de 13.000 răniți ușor, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala țării. Luând drept bază de comparație cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane și cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga țară. Ținând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populația țării, mai mult de 15% din producția industrială, o mare pondere a activităților prestatoare de servicii, precum și principalele componente ale structurilor de stat și private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani", se arată în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență.
În document sunt enumerate principalele vulnerabilități ale orașului în caz de cutremur:
- circa 400 de clădiri de locuit înalte - peste 8 niveluri - realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice;
- populația cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mișcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani și grupa peste 60 de ani);
- rețeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oțel;
- rețeaua unităților de învățământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;
- rețeaua unităților sanitare cu circa 562 de unități, din care 55 sunt spitale;
- rețeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur și punctele termice colective ale blocurilor de locuit;
- rețeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri;
- rețeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari;
- rețeaua unităților culturale cu circa 27 de instituții de teatru, operă, muzică, film etc.;
- rețeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.
Documentul, supus votului consilierilor generali ai Capitalei în ședința de joi, include și rezultatele unui scenariu de cutremur.
Astfel, potrivit acestuia, "numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condițiile de scenariu date, este de ordinul a 23.000; dintre acestea, cca. 50% sunt clădiri de înălțime P... P +1, din materiale de slabă calitate peste 40% sunt P.. .P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt clădiri înalte, din beton armat și zidărie".
Același document precizează că, dintre cele 23.000 de clădiri care ar fi avariate la cutremur, "pot suferi avarii grave - nivel de colaps parțial sau total (gradul de avariere 5) cca. 1.000 clădiri, dintre care peste 10% sunt înalte".
În scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăși gradul 3 de avariere, care sunt imobile ridicate înainte de anul 1977.
"Dintre aceștia, pot fi considerați (în funcție de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieți și peste 16.000 raniți grav, cca. 10.500 spitalizați și cca. 13.000 răniți ușor, concentrați în clădirile înalte realizate până în 1977. Termenul «captivi» (în engleza «entrapment») este dificil, dar nu înseamnă neapărat victime, ci doar incapacitatea ocupanților unui spațiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare și nu pot pleca, nici daca ar dori, deoarece s-a blocat ușa, a căzut casa scării, sunt prinși sub o mobilă etc. ). Sensul acestui demers statistic este că dintre acei «captivi» pot fi selectați în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv sa fie prinși sub ruine, din acele categorii evaluând apoi numărul de răniți sau morți", notează autorii documentului.
Scenariul privind producerea unui cutremur pe timp de zi (la ora 13) a condus la efecte asupra locatarilor reduse la 54% față de cele care corespund cutremurului pe timp de noapte.
"În cazul producerii unui seism de mare intensitate este necesar o analiză a situațiilor de urgență ce pot fi generate de avarierea clădirilor înalte și foarte înalte din Municipiul București și a modului de intervenție la aceste imobile", precizează documentul citat.
