Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a explicat decizia care a dus la creșteri de venituri pentru salariații unor instituții de stat. El a explicat, astfel, că la Ministerul Culturii erau salarii mici, iar la CNAIR se producea o ”depopulare” pentru că oamenii plecau la Compania Națională de Investiții. ”Până la urmă, nu este o majorare, este o lege care se pune în aplicare. Și nu este o pomană, este un drept al acestor oameni, conform Legii 153”, explică Ciolacu.
”În primul rând, există o lege, Legea 153, care s-a prorogat termenul de intrare în aplicare de vreo doi ani, din câte știu eu. La sănătate și la profesori s-a aprobat în avans o pătrime și acum a venit ultima pătrime din Legea 153. Deci, până la urmă, nu este o majorare, este o lege care se pune în aplicare. Și nu este o pomană, este un drept al acestor oameni, conform legii 153. Existau două ministere – Ministerul Transporturilor și Ministerul Culturii - care nu aveau acest 15%.
Ce s-a întâmplat? Angajații de CNAIR – la CNAIR fiind cele mai multe investiții pe infrastructură mare, s-au mutat la CNI din cauza veniturilor mici de la transporturi, veniturilor mai ari la dezvoltare. (...) Depopulam zona unde aveam cel mai mare interes, ca stat român, respectiv la fonduri europene și la infrastructură mare și populam o zonă de investiții din bugetul de stat. Era total anormal, și aici domnul Grindeanu a venit și a explicat. La cultură, nu vreau să vă spun ce salarii sunt în Ministerul Culturii, vă rog frumos să vă interesați ca să vedeți că a fost corect. Și s-a mai venit la Ministerul Sănătăți pe zona de PNRR și fonduri europene. Noi, în coaliție, am hotărât foarte clar să fie o creștere pentru cei care gestionează fonduri europene, n funcție de performanță, prin ordin al fiecărui minister”, a afirmat Marcel Ciolacu, citat de news.ro.
Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului și prin votul majorității de guvernământ, a semnat majorarea salariilor bugetarilor, de la 1 iulie, cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 și nivelul în plată la finele anului trecut. Parlamentul a decis, totodată, majorarea cu 15% a salariului de bază pentru angajații Ministerului Transporturilor și Ministerului Culturii. Majorarea este acordată pentru ”complexitatea muncii”. De asemenea, Legislativul a hotărât și acordarea unui spor de 50% pentru bugetari implicați în proiecte finanțate din fonduri externe rambursabile, cât și aplicarea integrală pentru angajații Parlamentului a legii salarizării unitare a bugetarilor.
Măsura a fost introdusă marți în comisia pentru muncă a deputaților și votată în aceeași zi în plenul Camerei Deputaților, prin amendarea unui proiect legislativ care prevedea inițial majoarea cu 10% a salariilor de bază pentru ”personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, profesor/antrenor”.
Pentru că scopul proiectului era cu totul altul, USR a reclamat că modificările aduse aplicării Legii salarizării unitare încalcă principiul bicameralismului și ar fi neconstituționale.
Deputații PSD, PNL și UDMR au introdus și votat în aceeași zi o serie de modidicări care prevăd aplicarea a încă unei pătrimi din nivelurile de salarizare prevăzute în Legea salarizării unitare.
Astfel, ”începând cu data de 1 iulie 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare lunară și indemnizațiile lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2022 și cele din luna decembrie 2021”.
Măsura se va aplica inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, în perioada ianuarie-iunie 2022.
Puterea a mai decis, prin acest proiect, și majorarea grilei de salarizare, cu 15%, în cazul angajaților Ministerului Antreprenoriatului și Turismului.
Parlamentarii puterii au modificat și un proiect inițiat de actualul ministru al Culturii, Lucian Romașcanu, cu scopul încadrării unor funcții din ministerul de resort, și au inclus o serie de majorări la salariile angajaților din sistemul public.
Astfel, mai întâi la Senat, a fost introdusă prevederea că: ”Personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri externe rambursabile, în baza legilor pentru ratificarea sau aprobarea acordurilor de împrumut adoptate de Parlamentul României, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcții, indemnizațiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect”.
Argumentul pentru majorare a fost că personalul care gestionează proiectele de importanță națională finanțate din fonduri externe rambursabile, nu beneficiază de aceleași drepturi salariale cu personalul care gestionează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, iar responsabilitățile sunt comparabile.
”Această situație salariată discrimnatorie afectează semnificativ implementarea proiectelor finanțate din fonduri externe rambursabile, deoarece personalul calificat preferă să facă parte din echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, pentru a beneficia de majorarea salariilor de bază. Prezenta completare va înlătura această situație discriminatorie și va înlesni implementarea proiectelor și reformelor finanțate din fonduri externe rambursabile, puse la dispoziția României prin acorduri de împrumut internaționale ratificate sau aprovbate de Parlament”, susțin autorii amendamentului.
La Camera Deputaților, în acest proiect, aleșii au introdus și majorarea cu 15% a salariilor de bază, ”pentru complexitatea muncii”, pentru angajații din Ministerul Transporturilor și pentru cei din Ministerul Culturii.
De această majorare au beneficiat până acum funcționarii publici din mai multe ministere, dar și din din cadrul aparatului Administrației Prezidențiale sau Secretariatul General al Guvernului.
Majorarea este argumentată doar în cazul Ministerul Culturii, care întâmpină greutăți în atragerea de specialiști care să înlocuiască persoanele cu experiență și vechime care părăsesc instituția prin pensionare, transfer si prin renunțare la funcția publică insuficient remunerată.
”De asemenea, nivelul scăzut al salariilor împiedică recrutarea tinerilor specialiști în domenii cheie (arhitecti, istorici, filologi, teatrologi, muzicologi, arheologi, arhitecți, etnologi, muzeografi, manageri, economiști, ingineri, juriști), care au oferte mai bune pe piata muncii. Astfel, concursurile organizate în ultima perioadă, demonstrează că posturile de nivel superior, respectiv gradele profesionale de principal și superior ale funcției publice, sunt considerate neatractive, potențialii candidați fiind descurajați, „ex ante", de informația privind nivelul de salarizare al postului vizat, sesizând discrepanța între cerințele postului și oferta salarială”, arată autorii amendamentelor.
În final, aleșii au mai stabilit că ”începând cu luna următoare celei în care intră în vigoare prezenta lege, salariile de bază ale personalului din serviciile Parlamentului se stabilesc la nivelul maxim de salarizare aflat în plată în cadrul Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, corespunzător fiecărei funcții și gradații de vechime în muncă”.
Din argumentația măsurii adoptate reiese că la Parlament ar putea fi aplicată integral Legea salarizării unitare.
”Prevederea este necesară în vederea preîntâmpinării altor litigii ce ar presupune pentru cele două Camere ale Parlamentului, atât plata diferențelor salariale rezultate între nivelul salariului efectiv încasat și nivelul salariului ce va fi corect determinat, în raport de prevederilor Legii nr.153/2017, cât și plata cheltuielilor de judecată aferente fiecărui proces în parte”, este argumentul măsurii.
Pentru a intra în vigoare, toate aceste modificări mai trebuie doar promulgate.
