O parte din Bulevardul Vasile Milea, de la intersecția cu Splaiul Independenței până la intersecția cu Bulevardul Iuliu Maniu, ar urma să poarte numele de Bulevardul Doinea Cornea, conform unui proiect care figurează pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a Consiliului General al Capitalei.
De asemenea, de la intersecția cu Bulevardul Iuliu Maniu până la intersecția cu Bulevardul Drumul Taberei, ar urma să poarte numele de Bulevardul general Paul Teodorescu, scrie Agerpres.
"La 31 de ani de la eliberarea de comunism, societatea românească are nevoie mai mult decât oricând de o clarificare a locului și rolului actorilor implicați în Revoluția din 1989. Însă contribuția fiecăruia dintre aceștia la succesul Revoluției din decembrie 1989 și, mai ales, la încercarea de înăbușire a acesteia, trebuie clarificată de istorici și, după caz, de justiție. Până la elucidarea tuturor acestor aspecte, cetățenii municipiului București au dreptul ca un bulevard important din capitală să nu poarte numele unui personaj controversat, ultimul ministru comunist al apărării, cel care a ordonat reprimarea manifestanților din municipiul Timișoara în 17 decembrie 1989 și a celor din municipiul București în 21 decembrie 1989", se arată în referatul de aprobare.
Consilierul municipal Cătălin Deaconescu (PNL), inițiator al proiectului, apreciază că acordarea denumirii Bulevardul Doinea Cornea unui segment din Bulevardul Vasile Milea reprezintă o reparație morală pentru cei care s-au opus regimului comunist și au avut de suferit pentru această atitudine. Se mai arată că segmentul propus să poarte denumirea de Bulevardul Paul Teodorescu trece prin fața sediului Regimentului 30 Gardă "Mihai Viteazul", unitate emblematică a Armatei Române și se termină în fața Statului Major al Forțelor Terestre.
"Generalul Paul Teodorescu, absolvent al Școlii Speciale Militare de la Saint-Cyr, a ocupat între anii 1935 și 1940 funcții importante în stat, precum cele de comandant al Academiei Militare, subsecretar de stat, secretar de stat sau ministru al Aerului și Marinei. După 1945, regimul comunist l-a deposedat de bunurile sale și l-a obligat la zece ani de muncă silnică la Canal", menționează documentul.
Potrivit unui alt proiect de pe ordinea de zi, denumirea de Piața Ion Rațiu ar urma să fie atribuită spațiului public situat la intersecția străzilor Ion Brezoianu cu strada George Vraca și cu strada Matei Millo.
În referatul de aprobare, semnat de consilierul municipal PNL Răzvan Socolovici, se arată că Ion Rațiu s-a născut pe 6 iunie 1917 la Turda, a urmat școala la Turda și Cluj, în 1938 a obținut o diplomă în drept la Universitatea Babeș-Bolyai, iar în 1943 a obținut o diplomă de economie la Universitatea Cambridge. A plecat din țară în anul 1940, pentru că fusese numit funcționar în cadrul Legației României la Londra, însă în același an, după instaurarea regimului condus de Ion Antonescu în alianță cu legionarii, și-a dat demisia și a participat la constituirea unui Comitet Național Român, care milita pentru revenirea României în alianță cu democrațiile occidentale.
A fost jurnalist BBC, fondator al unor publicații precum Free Romanian Press sau Românul Liber, precum și membru al unor organizații precum Amnesty International. Cu aprobarea Regelui Mihai I, în 1984 a fondat Uniunea Mondială a Românilor Liberi.
"Ion Rațiu era printre puținii care aveau energia și resursele materiale pentru a străbate globul pământesc pentru a vorbi despre românii supuși unui brutal regim de teroare. A contribuit la schimbarea atitudinii cancelariilor occidentale față de dictatorul Nicolae Ceaușescu. În decembrie 1990, el a reușit să se întoarcă în țară, văzându-și visul împlinit, o Românie liberă. A participat activ la reconstrucția PNȚCD și a devenit deputat. A candidat pentru funcția de președinte al României în 1990", se mai arată în referatul menționat.
