Serviciul Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a primit anul trecut, în vederea punerii în aplicare, un număr de 1.002 încheieri emise de către instanțe privind interceptarea și înregistrarea de convorbiri telefonice, în creștere cu 9,3% față de cele 916 date de judecători în cursul anului 2014, potrivit raportului de activitate pe 2015 al instituției.
De asemenea, au fost puse în aplicare 46 de ordonanțe provizorii pentru interceptarea comunicațiilor și 27 de ordonanțe provizorii pentru înregistrările ambientale, se menționează în documentul citat.
"În cursul anului 2015, Serviciul Tehnic a contribuit, în mod direct, la constatarea a 22 de infracțiuni flagrante de corupție, față de 23 în cursul anului 2014", arată DNA. Serviciul Tehnic al Direcției este compus din Biroul Telecomunicații, Biroul Tehnic și Compartimentul de intervenție și escortă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Cealaltă față a bilanțului DNA: avântul declanșării de anchete noi a înmulțit dosarele nesoluționate În 2014, numărul de încheieri emise de judecători privind interceptarea de convorbiri telefonice a fost mai mult decât dublu față de 2013, crescând de la 413 la 916, iar prin 300 de încheieri ale instanțelor s-a dispus și cu privire la interceptarea și înregistrarea dialogurilor ambientale, față de 298 în cursul anului 2013.
"De asemenea, în cazul autorizațiilor de interceptare și înregistrare a convorbirilor și comunicațiilor telefonice, în 49 de situații s-a dispus încetarea de îndată a acestora (comparativ cu 26 cazuri în anul 2013). Totodată, în cursul anului 2014, Biroul telecomunicații a înregistrat 187 solicitări de interceptare a comunicațiilor prin internet (comparativ cu 14 în anul 2013). Menționăm că au fost luate în considerare doar încheierile/ordonanțele provizorii noi luate în lucru, nu și prelungirile acestora ", se mai menționa în raportul pe 2014 al DNA.
DNA se plânge, în raportul de activitate pe anul trecut, că mai multe decizii ale Curții Constituționale i-au îngreunat activitatea în 2015, cum ar fi decizia CCR nr. 496 din 23 iunie 2015, care a avut ca urmare publicitatea procedurii în cauzele având ca obiect confirmarea ordonanțelor prin care se dispune infirmarea soluțiilor de clasare. DNA arată că, în lipsa unei intervenții legislative care să stabilească procedura de urmat în funcție de etapa procesuală în care s-a dispus clasarea, în toate aceste cauze s-a dispus citarea persoanelor față de care s-au efectuat cercetări, chiar dacă dosarul era într-o fază nepublică, iar persoanele nu dobândiseră calitatea de suspecți și nu aveau drepturi și obligații procesuale.
CITEȘTE ȘI Suporterii violenți și persoanele cu obiecte de propagandă vor fi blocate să intre în țară chiar dacă sunt din UE "În acest mod, persoanele indicate în actul de sesizare au aflat despre existența dosarului, iar după redeschiderea urmăririi penale procurorii au fost în imposibilitatea de a solicita mandate de supraveghere tehnică sau de a folosi procedee probatorii care au caracter confidențial. Considerăm că se impune, în acest sens, promovarea unei inițiative legislative care să pună în acord dispozițiile art. 341 alin 5 C.pr.pen. cu decizia Curții Constituționale și să prevadă că persoana față de care se efectuează cercetări este citată numai dacă anterior clasării dobândise calitatea de suspect", se afirmă în raportul de activitate al DNA pe 2015.
DNA mai arată totodată că adoptarea Legii nr. 235/2015, așa-numita "Lege Big Brother", referitoare la stocarea și accesarea de către anchetatori a datelor privind comunicațiile electronice, "impune modificarea corespunzătoare a textului art. 152 C.pr.pen. pentru ca organele de urmărire penală să poată utiliza procedeul probatoriu constând în obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, procedeu care poate fi esențial pentru dovedirea infracțiunilor de corupție".
Recent, luna aceasta, Curtea Constituțională a decis că procurorii nu vor mai putea dispune ca supravegherea tehnică a unei persoane, prin metode precum interceptări telefonice, să fie efectuate și de "alte organe specializate ale statului", alături de organul de cercetare penală, în speță Parchetul și DNA, sau de poliție, dacă această sintagmă, care sugerează Serviciul Român de Informații, nu va fi clarificată.
