În cazul obiectivelor culturale, atât lipsa îndelungată a unui buget pe 2026, semnarea tardivă a contractelor, cât și procedurile dificile de avizare pun la acest moment în pericol o serie de investiții, precum Castelul Huniade din Timișoara, Galeria Istorică a Transilvaniei din Cluj-Napoca, ca și o serie de castre romane și alte situri arheologice.
Unul din aceste programe finanțate din PNRR este schema de granturi prin care se acordă un voucher care să stimuleze montarea unui sistem fotovoltaic, cu capacitate netă de minim 3 kW/locuință, la proprietățile aparținând persoanelor fizice și a unor sisteme de stocare a energiei electrice.
De asemenea, un alt program acordă bonuri valorice pentru îmbunătățirea eficienței energetice a gospodăriilor, prin care cel puțin 13.351 de locuințe trebuie să fie renovate, în conformitate cu cerințele stabilite în cadrul țintei până la 31 august 2026.
Potrivit unei note guvernamentale analizate de Profit.ro, în linii mari, implementarea programelor se desfășoară conform graficului stabilit, dar cu unele întârzieri in ceea ce privește efectuarea plăților către operatorii economici (constructori și instalatori).
”Termenele de verificare ale cererilor de transfer s-au diminuat ca urmare a introducerii mecanismului de verificare pe eșantion, dar întârzieri se înregistrează în continuare în transferul sumelor PNRR și TVA către operatori, din cauza bugetului lunar limitat”, scrie în document.
Ca urmare, lipsa unui flux financiar stabil la nivelul instalatorilor și constructorilor conduce la întârzieri în plata furnizorilor și continuarea lucrărilor de către instalatori, până la încasarea sumelor de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Conform sursei citate, însă, ”principalele probleme întâmpinate sunt: decesul beneficiarilor finali înainte de semnarea proceselor verbale de recepție și dificultățile întâmpinate de beneficiari (operatori economici) în ceea ce privește montarea panourilor fotovoltaice pe clădirile rezidențiale unifamiliale sau pe terenul aferent acestora”.
Aceleași probleme sunt întâmpinate și la eficientizarea termică a locuințelor: ”decesul beneficiarilor finali înainte de semnarea proceselor verbale de recepție, refuzul anumitor beneficiari finali (persoane fizice) de a accepta înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplărie termoeficientă și dificultățile întâmpinate de beneficiari (operatori economici) în ceea ce privește montarea panourilor fotovoltaice pe anexe sau pe teren”.
Problemele sunt mult mai mari și mai complicate în cazul celor 79 de proiecte cu 228 de situri culturale.
Conform MIPE, ”deși au capacitatea reală de finalizare, pot fi expuse riscului de depășire a termenului de 30 iunie 2026 din cauze obiective și de multe ori independente de voința beneficiarilor”.
Probleme identificate de autorități în derularea proiectelor sunt:
- imprevizibilitate tehnică: descoperiri arheologice neprevăzute, vicii ascunse ale structurilor istorice, necesitatea modificării soluțiilor tehnice ca urmare a condițiilor din teren sau a avizelor ulterioare ale organismelor de specialitate;
- regimul juridic și administrativ special aplicabil acestor obiective: situri înscrise în Lista Monumentelor Istorice sau care beneficiază de protecție în temeiul legislației naționale și/ sau internaționale privind patrimoniul cultural;
- obligativitatea obținerii unor avize și acorduri speciale din partea unor organisme multiple, cum ar fi Ministerul Culturii, direcțiile județene de cultură, Comisia Națională a Monumentelor Istorice, după caz Comisia Națională de Arheologie sau organisme internaționale de profil, înainte de demararea sau pe parcursul execuției lucrărilor.
”În cazul unor obiective, cu precădere castrele romane și siturile arheologice, durata procedurilor de avizare depășește cu mult durata execuției efective a lucrărilor”, arată în mod explicit sursa citată.
Totodată, tehnicile de restaurare și reabilitare specifice patrimoniului cultural impun utilizarea unor materiale și procedee tradiționale sau specializate, disponibile uneori în cantități limitate și de la furnizori specifici.
”Meșterii specializați în tehnici tradiționale de construcție, restauratori atestați, reprezintă o resursă limitată la nivel național, a cărei mobilizare poate necesita perioade mai lungi decât în cazul lucrărilor de construcție curentă”, se mai arată în nota citată.
Proiecte în pericol de nefinalizare la timp
- Castelul Huniade din Municipiul Timișoara - ”proiect major structurat pe mai multe etape și surse de finanțare, cu pericol explicit de nefinalizare”;
- Castrul Roman Drajna de Sus, contractul de lucrări semnat târziu, în data de 11.03.2026;
- Proiectul de reabilitare a 12 case tradiționale din satul Charlottenburg, contractul de lucrări a fost atribuit la data de 01.04.2026.
De asemenea, alte 6 proiecte cu 6 muzee și memoriale, care deși au contracte de lucrări semnate și lucrările sunt în curs de execuție, sunt ”expuse riscului de depășire a termenului de 30 iunie 2026”, iar ministerul susține că, în general, din cauze obiective și independente de voința beneficiarilor.
Conform documentului, Memorialul Revoluției din Decembrie 1989 Timișoara are un progres fizic de aproximativ 75%, iar lucrările sunt în curs, cu mobilizare adecvată a antreprenorului.
”Cu ocazia ultimei vizite de monitorizare au fost constatate neconformități în ceea ce priveste lucrările executate. La acest moment se așteaptă ca proiectantul să emită o soluție de remediere”, arată sursa citată.
De asemenea, pentru noul complex muzeal Galeria Istorică a Transilvaniei Cluj-Napoca se înregistrează un progres fizic de aproximativ 65%.
”Lucrările evoluează într-un ritm susținut, dar capacitatea financiară a antreprenorului suferă datorită fluxului financiar perturbat de întârzierea în aprobarea bugetului de stat pe 2026. Antreprenorul a adus în discuție inclusiv posibilitatea notificării rezilierii contractului în cazul în care fluxul financiar nu revine la normal”, mai precizează sursa citată.
