Raportul Băncii Mondiale arată că modificările aduse legii pensiilor speciale includ o impozitare mai mare pentru pensiile care depășesc salariul mediu. Această modificare nu va avea un impact semnificativ asupra cheltuielilor brute cu pensiile, spun specialiștii Băncii Mondiale.
Banca Mondială arată în raport că ”a existat o modificare nesemnificativă a evaluării scenariului de referință, legată de necesitatea de a evalua cheltuielile nete și de a proiecta separat impozitele și contribuțiile, pentru a putea arăta impactul măsurilor”. Astfel, ”având în vedere decizia Curții Constituționale a României nr. 650, contribuțiile de asigurări de sănătate percepute pentru pensiile mai mari de 4.000 RON au fost declarate neconstituționale”, spune instituția.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Această decizie va avea un impact asupra cheltuielilor viitoare cu pensiile de serviciu, deoarece hotărârea menționată va modifica și cuantumul pensiei plafonate la 100% din salariul net al beneficiarilor. Cheltuielile cu pensia brută se vor reduce din această cauză, deoarece pensiile plafonate nu vor mai include suma care trebuie plătită pentru asigurarea de sănătate. Cu toate acestea, pensiile nete vor rămâne neschimbate”, spun oficialii Băncii Mondiale.
În raport se mai precizează că ”modificările aduse legii includ o impozitare mai mare pentru pensiile care depășesc salariul mediu”. ”Această modificare nu va avea un impact semnificativ asupra cheltuielilor brute cu pensiile cu toate acestea, o parte din pensiile nete primite vor scădea. Prin urmare, impactul acestei modificări este mai evident atunci când este analizată pensia netă”, arată raportul.
Echipa Băncii Mondiale arată că a formulat ipoteze legate de estimarea impozitelor în conformitate cu amendamentele referitoare la impozitare. ”Echipa a presupus că suma neimpozabilă (în prezent 2000 RON) va fi indexată odată cu cu creșterea salariilor. De asemenea, deoarece nu sunt disponibile date privind salariul net înainte de pensionare pentru pensionarii existenți în cadrul planurilor de pensii de serviciu, echipa a presupus că plafonul de pensie al acestora nu se va modifica ca urmare a eliminării contribuției la asigurările de sănătate”, menționează raportul.
Referitor la indexarea pensiilor magistraților, se arată că această măsură în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime pentru pensiile magistraților de la 0,114% din PIB în 2049 (în condițiile proiectului de lege înainte de modificări) la 0,082% din PIB în 2042. ”Până în 2070, se preconizează că cheltuielile se vor reduce cu aproximativ 0,026% din PIB (de la 0,093% din PIB la 0,067% din PIB)”, precizează documentul. ”După cum este descris în analiza de impact, trecerea la indexarea cu rata inflației este una dintre cele mai puternice măsuri disponibile pentru a reduce cheltuielile și a îmbunătăți echitatea în planul de pensii al magistraților” se arată în raport.
Despre vârsta de pensionare pentru corpul diplomatic, numărul total al pensionarilor din această categorie este sub 800 de persoane și este în scădere. ”Nu se așteaptă niciun impact semnificativ al acestei măsuri”, arată raportul.
Baza de calcul pentru pensiilor militarilor ”în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime de la 0,789% din PIB în 2028 la 0,784% din PIB în 2028, iar până în 2070 cheltuielile ar trebui să se reducă cu aproximativ 0,013% din PIB (de la 0,622% la 0,609% din PIB)”. ”Datele analizate sugerează că sporurile eliminate din baza de calcul a pensiilor vor reduce această bază pentru pensiile militare cu aproximativ 2% în viitor”, spune Banca Mondială.
În privința Impozitării pensiilor de serviciu, de exemplu, ale magistraților, se așteaptă ca această măsură în sine să aibă un efect neglijabil asupra cheltuielilor brute, scrie News.ro.
”Pe o bază netă, reducerea va fi de 0,003% din PIB în 2028 și de 0,012% din PIB până în 2070, deoarece nu există o componentă de pensie din fondul de asigurări sociale care să compenseze impozitul. Pentru magistrați, se preconizează că această măsură va crește ușor cheltuielile brute din cauza mecanismului de funcționare a plafonului. Cheltuielile brute maxime în 2042 vor crește de la 0,082% din PIB la 0,086% din PIB, iar până în 2070 vor crește de la 0,067% din PIB la 0,07% din PIB. Cu toate acestea, aceste creșteri vor fi recuperate sub formă de impozite, cu un efect net neglijabil!”, arată documentul.
Diferențierea impozitării nu este suficient de semnificativă pentru a produce beneficii tangibile în materie de echitate, iar pragul de mărime a salariului mediu pentru creșterea impozitării este destul de ridicat. În timp, datorită indexării cu rata inflației (care se preconizează că va fi mai mică decât creșterea salariului mediu), din ce în ce mai puține pensii de serviciu (chiar și cele din decilul 9) vor face obiectul unei impozitări crescute, mai spune Banca Mondială.
