Uniunea Națională a Barourilor organizează, miercuri, în întreaga țară acțiunea de protest ”O zi fără avocați! Ziua în care justiția nu există”. Apărătorii nu vor intra în sălile de judecată decât în cazurile urgente.
”Campania «O zi fără avocați! Ziua în care justiția nu există» a fost inițiată în urma Hotărârii Consiliului UNBR din 1-2 septembrie 2023, când s-a decis organizarea unei campanii pentru apărarea drepturilor avocaților, supuși unor provocări și disfuncționalități continue în exercitarea misiunii de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor. «Ziua Fara Avocati» a fost stabilită pentru 4 octombrie 2023, va fi dedicată comunicării problemelor cu care se confruntă avocatura”, a transmis Uniunea Națională a Barourilor din România.
Potrivit Deciziei UNBR ”campania va debuta cu o zi de întrerupere a activității avocațiale în totalitatea formelor sale și pe întreg teritoriul țării, cu excepția cauzelor urgente privind anumite măsuri preventive sau asiguratorii și orice alte cauze cu caracter de urgență, de natură a pune în pericol drepturi și libertăți fundamentale”, scrie News.ro.
Anterior, Uniunea Națională a Barourilor din România a transmis un memoriu Guvernmului, Ministerului Justiției, Ministerului de Interne, CSM, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului General, dar și comisiilor de specialitate din Senat și Camera Deputaților în care sintetizează principalele probleme din sistem.
Avocații consideră că ”multe din deficiențele actuale ale sistemului judiciar pot fi remediate pe baza unei conlucrări instituționale oneste între toți cei implicați în înfăptuirea justiției, cu implicarea corespunzătoare a puterii legislative și executive acolo unde este cazul, în sprijinul destinatarului actului de justiție, care este cetățeanul”.
Memoriul sintetizează mai multe categorii de probleme.
În primul rând se vorbește despre accesul la justiție:
Nerespectarea termenului rezonabil de soluționare a cauzelor
”Problema termenului de soluționare a cauzelor a existat și în trecut, însă începând cu punerea în aplicare a Hotărârii CSM nr. 2040/13 iulie 2023 privind luarea unor măsuri de normare a muncii s-a ajuns la prelungirea duratei termenelor procesuale și ieșirea din sfera rezonabilității duratei soluționării pricinilor, ignorându-se prejudiciile cauzate celor care ar trebui să fie beneficiari ai actului de justiție. Recomandarea de a norma activitatea unui complet de judecată la maxim 40 dosare pe lună, coroborat cu subdimensionarea schemelor de personal este de natură să conducă inerent o prelungire nerezonabilă a duratei de soluționare a dosarelor”, arată avocații.
Aceștia se referă la:
Deficiențe semnalate anterior punerii în aplicare a Hotărârii CSM nr.2040/13 iulie 2023:
- Termenele îndelungate acordate de instanțe, durata exagerată a etapei scrise a procesului, soluționarea îngreunată a majorității dosarelor datorată în principal numărului redus de judecători. Intervalul de circa 6 luni între momentul la care se inițiază un anumit demers juridic și primul termen de judecată generează nemulțumirea vădită a clienților și diminuează încrederea justițiabililor în justiție.
- Prelungirea nejustificată a procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată, care deși a fost reglementată în ideea accelerării soluționării acestora, are un efect contrar datorită manierei defectuoase în care se aplică.
- Amânarea repetată a pronunțării soluțiilor în dosare (neurmată, în materie civilă, de comunicarea hotărârii motivate) peste termenul prevăzut de Codul de procedură civilă, iar comunicarea hotărârii motivate depășește frecvent durata de 6 luni;
- Durata foarte mare a perioadei de derulare a urmăririi penale.
Deficiențe create în urma aplicării Hotărârii CSM nr.2040/13 iulie 2023:
- Preschimbarea termenelor de judecată pentru dosarele aflate pe rol, ajungându-se la un decalaj de peste 6 luni de zile față de termenele inițial stabilite.
- Fixarea primului termen pentru dosarele nou înregistrate la un interval foarte mare de timp față de data înregistrării cererii.
- Inexistența unei aplicări unitare a procedurii de normare a activității, ceea ce lipsește de previzibilitate actul de justiție.
- Neindicarea unui reper temporal până la care urmează a fi realizată analiza CSM, deși prin Hotărârea CSM nr.2040/13 iulie 2023 se arată că normarea muncii la 40 dosare/lună reprezintă o măsură temporară, până la efectuarea unei analize referitoare la volumul optim de activitate al judecătorilor.
Limitări ale accesului la justiție cauzate de cuantumul nerezonabil al taxelor
- Valoarea excesivă a taxelor judiciare de timbru în unele situații ( în special procesele de partaj), care în multe situații împiedică sau descurajează părțile să inițieze demersurile judiciare.
- Ineficiența practică a legislației ajutorului public judiciar, aceasta nefiind corelată cu realitățile economice din prezent. Actualul sistem nu permite justițiabililor care au nevoie de asistență juridică să acceadă la aceasta.
O altă categorie de probleme se referă la ignorarea rolului avocatului și implicit a funcției apărării.
- Continuarea unor practici care conduc la anchete penale desfășurate împotriva avocaților în mod vădit abuziv, în scop de intimidare, în pofida unui semnal de jurisprudență corect oferit de Înalta Curte de Casație și Justiție, în care s-a arătat că avocatul nu poate fi identificat cu clientul său. Într-un regim democratic avocații trebuie să fie liberi de orice presiune externă și orice imixtiune nepermisă de lege în activitatea lor profesională, pentru a fi apți să asigure apărarea drepturilor și intereselor legitime ale clienților lor.
- Nesocotirea dispozițiilor art.91 alin. (4) Cod proc. penală atunci când judecătorii mențin, contrar dispozițiilor legale menționate, împuternicirea avocatului din oficiu pe toată perioada până la soluționarea cauzei, chiar dacă se prezintă avocatul ales.
- Înregistrarea unor întârzieri inacceptabile la plata onorariilor din oficiu pentru prestațiile executate cu precădere în faza de urmărire penală (la nivelul parchetelor), la aproape toate barourile din țară, deși a fost comunicat în timp util de către UNBR estimatul pentru 2023, în vederea includerii în bugetul Ministerului Public.
- Reducerea în mod nejustificat și nemotivat sau cu o motivare pur formală a onorariilor avocaților din oficiu, încălcând prevederile din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență judiciară și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență judiciară privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală.
- Neplata serviciilor de curator atunci când aceasta revine părților, fără ca instanța să ia vreo măsură în acest sens.
- Reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocațial până la sume derizorii, după criterii subiective și fără luarea în considerare a obligațiilor fiscale aferente veniturilor avocațiale.
- Interzicerea accesului avocaților cu telefoane mobile, tablete sau chiar laptopuri în unele unități de poliție și parchet, cu nesocotirea reglementărilor care permit acest acces.
- Interzicerea posibilității avocaților ca în faza de urmărire penală să realizeze copii ale actelor din dosarul de urmărire penală cu mijloace proprii (telefon, scanner mobil), în contextul în care procedura de eliberare a copiilor actelor din dosar este ineficientă.
- Existența unor cazuri de nerespectare a obligației legale potrivit căreia Ministerul Justiției trebuie să asigure spațiile necesare în vederea desfășurării activității avocaților în sediul instanțelor judecătorești (art. 37 și art. 78 din Legea nr. 51/1995).
- Existența unor situații în care nu sunt respectate dispozițiile din Codul de procedură civilă, din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești (aprobat prin Hotărârea CSM nr.3243/2022) referitoare la stabilirea intervalelor orare a judecării proceselor, strigarea cu prioritate a cauzelor cu avocați, audierea martorilor doar în ultimele intervale orare ale ședinței. Nerespectarea acestor dispoziții este de natură să afecteze programul estimat al avocaților, care trebuie să fie prezenți în fața altor instanțe. Consecințele sunt păgubitoare pentru justițiabili.
- Necomunicarea către părți și omisiunea afișării pe listele de ședință a situațiilor în care un anumit complet de judecată nu poate să își desfășoare activitatea și se impune înlocuirea acestuia cu judecători de pe lista de permanență. Această omisiune lipsește de previzibilitate și de predictibilitate procesul civil sau penal, activitatea avocaților și prejudiciază interesele legitime ale justițiabililor.
- Existența unor cazuri în care magistrații nu fac aplicarea art. 25 din Legea 51/1995, potrivit căruia instanțele sunt obligate să verifice și să se pronunțe asupra calității de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii și folosind însemnele profesiei de avocat. Urmarea concretă a acestei atitudini este perpetuarea faptelor de exercitare fără drept a profesiei de avocat de către persoane care fie nu au avut niciodată această calitate, fie au pierdut calitatea de avocat.
Pentru remedierea acestor probleme, avocații propun o serie de soluții.
