Potrivit lui Muraru, proiectul de act normativ vizează modificarea Legii nr. 189/2021 și a art. 139 din Codul Muncii și oferă românilor ”posibilitatea reală de a celebra unul dintre cele mai importante momente fondatoare ale statului român modern.
”10 Mai nu este doar o dată în calendar, ci actul de naștere al României suverane, moderne și europene. Aproape toate națiunile din Uniunea Europeană și din lumea liberă își cinstesc Ziua Independenței printr-o sărbătoare legală, în care cetățenii nu lucrează, având astfel timpul necesar pentru a reflecta la istoria națională, pentru a participa la manifestări publice și pentru a fi alături de familie.
Este inacceptabil ca România să își trateze independența ca pe o zi oarecare de lucru”, a afirmat deputatul PNL, Alexandru Muraru, citat de news.ro.
Liberalul consideră că această lege este ”o datorie de onoare și o reparație morală față de identitatea noastră națională”.
”Din cele 17 zile libere, cele mai multe dintre acestea nu pot atinge vreodată importanța, dimensiunea și amploarea zilei de 10 mai. Această zi trebuie să fie zi liberă, pentru ca toți românii să se bucure de ea și să simtă valoarea istorică, memorială, de stat a zilei, nu doar demnitarii care participă la acțiuni publice”, a declarat Alexandru Muraru.
Inițiatorii proiectului au subliniat caracterul reparatoriu al legii în raport cu regimul totalitar comunist care a interzis această sărbătoare, înlocuind-o cu 23 august.
”Regimul comunist ilegitim și criminal a interzis această sărbătoare, înlocuind-o cu 23 August, într-o încercare brutală de a șterge memoria Monarhiei Constituționale și a făuritorilor României moderne. A reda românilor ziua de 10 Mai ca zi liberă înseamnă a șterge definitiv o urmă a cenzurii comuniste”, a adăugat deputatul liberal.
Proiectul de lege urmează să intre în circuitul parlamentar, prima Cameră sesizată fiind Senatul României.
La 10 mai 1877, moțiunea adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat a fost promulgată de domnitorul Carol I, devenind lege și marcând oficial nașterea statului român independent.
”Proclamarea independenței de stat a fost momentul de vârf al eforturilor politice și diplomatice depuse pentru eliberarea României de sub suzeranitatea otomană. Independența României a fost obținută nu doar prin mijloace politice, ci și prin luptă armată. Între aprilie 1877 și februarie 1878, Armata României s-a remarcat prin curaj și sacrificiu, contribuind decisiv la victoria împotriva Imperiului Otoman. În contextul pierderilor grele suferite de trupele ruse în Balcani, Imperiul Țarist a solicitat sprijinul țării noastre, recunoscând rolul esențial al Armatei României în schimbarea cursului războiului. Independența astfel câștigată a fost recunoscută oficial prin Tratatul de la Berlin, semnat în iulie 1878, consfințind statutul suveran al României și deschizând calea către unificarea națională și modernizarea țării”, au transmis oficialii MInisterului Apărării.
La 8/9 mai 1945, prin capitularea necondiționată a Germaniei Naziste, s-a pus capăt celui de-Al Doilea Război Mondial pe continentul european, în urma căruia se estimează că între 22 și 25 de milioane de militari din toate națiunile implicate și-au pierdut viața. România a participat în mod activ la acțiunile militare atât în campania din Est, cât și în cea din Vest, având ca obiectiv refacerea unității naționale, grav afectată de rapturile teritoriale din vara anului 1940.
”După eliberarea teritoriului național, Armata României a continuat să contribuie la efortul de război alături de Națiunile Unite, trupele române acționând pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei. Sacrificiul și jertfele umane și materiale ale Armatei României, pe tot parcursul războiului, în ambele campanii, au fost considerabile, ele ridicându-se la 92.620 morți, 333.966 răniți și 367.976 de dispăruți”, a mai transmis instituția citată.
La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, făcea o propunere istorică de cooperare pe continent, prin crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse.
”Declarația Schuman” este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
