O parte dintr-un capitol al lucrării de doctorat a șefului Direcției Generale Anticorupție Cătălin Ioniță, intitulată "Criminogeneza infracțiunilor cibernetice" și susținută în 2012, este identică unui fragment dintr-un articol cu titlul "Probleme juridice privind conținuturile negative din Internet" apărut în 2003 într-o publicație juridică, notează News.ro. Chestorul Cătălin Ioniță afirmă că a făcut totul cu bună credință, că cele mai multe texte sunt scrise de el, iar restul sunt preluate din materialul bibliografic și că lucrarea sa este conformă standardelor de la momentul prezentării și susținerii ei.
Conform CV-ului postat pe site-ul Direcției Generale Anticorupție, al cărei director general este, Ioniță a fost, în intervalul 2009 - 2012, doctorand al Academiei de Poliție Al. Ioan Cuza din București, în 2012 obținând titlul de doctor.
CITEȘTE ȘI Dosar penal pentru un posibil plagiat al primarului Sectorului 3, Robert NegoițăLucrarea sa de doctorat s-a intitulat "Criminogeneza infracțiunilor cibernetice", coordonator fiind profesor universitar doctor Ștefania - Georgeta Ungureanu.
Documentul este structurat pe șapte capitole, referitoare la statutul criminalității cibernetice, principalele forme de manifestare, criminogeneză, elemente de drept penal comparat în materie, modalități de prevenire și combatere și concluzii și propuneri de lege ferenda.
Articolul scris de avocatul Horațiu Dan Dumitru nu este menționat în bibliografia lucrării.
"Pe plan legislativ, este esențial rolul Convenției Consiliului Europei pentru combaterea criminalității informatice, semnata la Budapesta, la data de 23 noiembrie 2001. Având ca obiect realizarea unui demers comun al mai multor state de a implementa în legislațiile lor naționale modalități de combatere a infracționalității bazate pe sisteme informatice, Convenția acordă, în Articolul 9, un spațiu important pornografiei infantile, reglementând fapte pe care statele semnatare urmează sa le incrimineze în legea penala interna și oferind anumite precizări de ordin conceptual", este primul paragraf al Capitolului Vll, identic unuia din articolul avocatului dumitru, subtitlul "Pornografia infantilă în internet".
Și alte pasaje sunt preluate integral în lucrarea chestorului Cătălin Ioniță.
El a ținut să precizeze că a făcut lucrarea dintr-o convingere personală, nu pentru titlu și că nu a urmărit să beneficieze de bani. "Orium, suma pe care o primesc pentru titlul de doctor nu cred că va acoperi vreodată munca și absența mea din familie", a conchis Cătălin Ioniță.
Contactat de News.ro, avocatul Horațiu Dan Dumitru a refuzat să comenteze.
Coordonatoarea tezei de doctorat, profesor universitar Ștefania Georgeta Ungureanu, a fost condamnată pe fond la închisoare cu suspendare, pentru că a înșelat Academia de Poliție, precum și nouă doctoranzi ai acestei instituții.
Prorectorul Academiei de Poliție, Mihai Marcoci declara, în urmă cu o săptămână, la Digi24, că 55 de teze din 149 de teze verificate, din perioada 2011 - 2018, au probleme. Două treimi din cele 149 de teze verificate aparțin lucrătorilor în Ministerul de Interne.
Cătălin Ioniță este la conducerea Direcției Generale Anticorupție din 2016. În intervalul ianuarie - iunie 2018, s-a aflat la conducerea Poliției Române, de unde a demisionat, revenind la postul deținut la DGA. Ioniță a demisionat de la șefia IGPR, fiind urmărit penal pentru trafic de influență și fals în declarații în formă continuată, fapte comise în perioada în care era șeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Sectorului 1, dosarul fiind constituit în 2018.
Conform procurorilor, în perioada 2009 – 2010 când îndeplinea funcția de șef al Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Sectorului 1 București, Cătălin Ioniță "a pretins de la suspecta Dinu Petruța (persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de aproximativ 18 hectare, în localitatea Popești-Leordeni, județul Ilfov) cedarea cu titlu gratuit a unei suprafețe de 4 hectare din suprafața respectivă, promițând în schimb că îi va determina pe funcționarii publici cu atribuții în acest sens să urgenteze finalizarea procedurii de punere în posesie".
DNA afirma că Petruța Dinu a a promis cedarea cu titlu gratuit a celor 4 hectare de teren lui Cătălin Ioniță.
"Ca urmare a demersurilor făcute de suspect, la data de 03 decembrie 2010, Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a județului Ilfov a emis titlul de proprietate în favoarea suspectei Dinu Petruța și a altor trei persoane asupra a 18,17 hectare. Ulterior, la data de 19 martie 2015, persoanele beneficiare ale terenului au vândut întreaga suprafață suspectului Ioniță Alexandru-Cătălin și unei alte persoane din familia acestuia. Conform înțelegerii anterioare, cumpărătorii au achitat doar prețul de 70.000 de euro pentru suprafața de 14 hectare (prețul convenit fiind de 5.000 euro/hectar), restul de 4,17 hectare fiind cedate cu titlu gratuit", susținea DNA.
De asemenea, DNA consemna și că în declarațiile de avere din perioada 2015 – 2018, Cătălin Ioniță "a făcut declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la terenul în cauză, de fiecare dată menționând doar o suprafață de 18.174 m2 (1,8 hectare), adică 10% din suprafața reală dobândită".
"Cariera mea este impecabilă și voi merge până în pânzele albe să îmi dovedesc nevinovăția. (...) Nu există nicio abatere a mea de la lege și de la morală și voi demonstra acest lucru. Dincolo de suprinderea pe care o am, am determinarea să clarific aceste aspecte", spunea atunci Cătălin Ioniță.
Referitor la faptul că Ioniță a revenit la conducerea Direcției Generale Anticorupție în pofida faptului că era urmărit penal, MAI preciza: "Conform prevederilor legale, un polițist poate fi eliberat dintr-o funcție ocupată prin concurs în cazul în care pe numele său a fost pusă în mișcare acțiunea penală și dobândește calitatea de inculpat. Facem precizarea că în acest moment, Ministerul Afacerilor Interne nu a primit nicio informare oficială de la vreo instituție a statului cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva acestuia. Astfel, în acest moment,
Ministerul Afacerilor Interne nu este în situația legală care să permită schimbarea domnului chestor principal Cătălin Ioniță din postul de director general al Direcției Generale Anticorupție. Acest lucru se poate face numai la solicitarea acestuia. De asemenea, efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție".
28 noiembrie - Profit Financial.forum